"Teodorescu face parte din acea categorie de funcÞionari care au Împânzit guvernul, oameni care au avut În trecut funcÞii 'interesante' prin administraÞie ºi de care actualii guvernanÞi par a nu se putea lipsi.Sunt oameni În stare sã lucreze ºi fãrã leafã, dacã e nevoie, numai sã fie prezenÞi În mijlocul operaÞiunilor care se transformã În decizii instituÞionale. Teodorescu seamãnã, din multe puncte de vedere, cu Pãvãlache, ca sa luãm exemplul cel mai cuvenit. Din punct de vedere material pare un om fãcut - douã case pe numele lui ºi ce-o mai fi pe lângã astea. Are, probabil, ºi cel puÞin o maºinã, iar familia nu se poate sã nu fie membrã prin niscai SRL-uri profitabile. Ca ºi Pãvãlache, Teodorescu este "omul care rezolvã totul" ºi pe care ºefii Îl recomandã ca fiind demn de toatã Încrederea, investitorilor care vin sã cearã ajutor ca sã-ºi deruleze afacerile Într-o Românie Însetatã de investitori. Ca ºi Pãvãlache, Teodorescu ia uneori pe cont propriu procesul de derulare a ºpãgii ºi e greu de pecizat dacã ºi cum o Împarte cu alÞii. Asemenea operaÞiuni sunt cel mai adesea confidenÞiale, dialogurile se poartã prin parcuri sau la masã, cu biletele, pe care autorul are grijã sã le rupã dupã aceea. Fiecare nouã cerere e motivatã de faptul cã "deasupra" sunt mai mulÞi cei care trebuie unºi pentru ca treaba sã meargã strunã ºi, oricum, omul de Încredere este primul beneficiar al credulitãÞii, sau naivitãÞii, sau ºmecheriei patentate a solicitantului. Pe masurã ce se apropie scadenÞa electoralã, se fac auzite voci despre care habar n-aveam cã ar aparÞine unor distinºi aleºi ai poporului.TreziÞi brusc din moÞãiala de rumorile din partid, aceºtia aflã sau bãnuiesc cã deasupra capetelor lor planeazã un mare pericol: acela de a nu mai figura pe viitoarele liste! Dintre toate formele de dependenÞã - de alcool, droguri, medicamente, hranã - dependenÞa de mandat este una dintre formulele cele mai acute. Nu existã cetãÞean care sã fi avut ºansa de a reprezenta interesele alegãtorilor Într-una dintre cele douã camere, care sã nu doreascã sa rãmânã acolo pentru Înca cel puÞin un ciclu. Mediul, relaÞiile, privilegiile ºi onorurile concureazã În a crea o stare de bine cu care aproape nimic altceva nu poate fi comparat. De la sonoritatea inconfundabilã a apelativului 'domnu'senator' sau 'domnu'deputat', pânã la invitaÞiile insistente de a participa pe la talkshow-uri, cu argumentul cã 'fãrã dumneavoastrã emisiunea ar fi un eºec', totul concura În a face din aceasta calitate o veritabila stare.De la o simplã manifestare de cochetãrie masculinã, sancÞionatã acid de presã În cazul unor iluºtri demnitari perindaÞi prin Înaltele scaune ale puterii, portul ghiulului s-a transformat Într-un Însemn al noilor demnitãÞi de partid, mai ales În "teritoriu", unde baronii fãcuÞi peste noapte au simÞit nevoia sã ofere ceva palpabil supuºilor lor: simbolul noii puteri ºi al noii autoritãÞi! Sã nu se creadã cã ghiulul singur este simbolul acestora. Existã o varietate de brãÞãri, inele ºi lãnÞiºoare, care semnificã dependenÞa de o stare materialã ilustratã prin semne zodiacale sau simboluri religioase, dupã aplecarea persoanei Într-o direcÞie sau alta.Noua clasã semi-politicã a ghiulangiilor este, precum cea Înscãunatã de fanarioÞi, una care respectã ierarhiile: manifestã supunere necondiÞionatã faÞã de cei de deasupra ºi dispreÞ total faÞã de cei de dedesubt. Când li s-a cerut sã renunÞe la giuvaeruri, din raÞiuni electorale, au mârâit surd, dar s-au conformat. Le-au lãsat, o vreme În casetele cu bijuterii de familie, ca apoi sã le scoatã, mai discret, din nou la ivealã. Ca pe niºte legitimaÞii ale perenitãÞii clasei din care fac parte.