Președintele Băsescu are o idee fixă, de genul celei care pe un cunoscut personaj din anecdotele naționale îl face să oblige pur și simplu o bătrânică să traverseze strada, dar pentru ca el să-și treacă în cont o faptă bună.Dl Băsescu ține morțiș să traverseze, cu Basarabia lui Voronin de mână, strada care ne desparte de Uniunea Europeană. Nu contează că bătrânica cu pricina se simte foarte bine pe partea de stradă unde se află de când se știe, președintele român are idei puține, dar la care ține cu strășnicia, iar aceasta e una dintre ele. Încă de anul trecut, în cursul unei vizite de prietenie efectuate la Chișinău, dl Băsescu i-a împărtășit omologului său ideea. Acesta, însă, n-a reacționat, cum n-a făcut-o nici cu alta ocazii când a fost reiterată. Plin de năduf, președintele nostru face această mărturisire în fața unor olimpici basarabeni pe care i-a invitat la Cotroceni. Ce este de mirare e că secretul acestei inițiative a fost bine păstrat și hămesiții de gazetari n-au mirosit nimic. Acum, că știu, își pun o grămadă de întrebări. Prima și cea mai legitimă este dacă președintele a acționat de capul lui sau a avut mandat în această direcție. Pentru că relația cu Moldova, ca și retragerea din Irak, nu e o chestiune personală, care să poată fi luată pe cont propriu. Cu atât mai mult cu cât ea are implicații majore.Nu știu care a fost formula imaginată în laboratoarele de la Cotroceni și mă întreb cum ar fi încercat să o concretizeze în cazul în care Voronin s-ar fi arătat interesat. Am fi intrat ‚doi pe un bilet’ sau cu invitatul ascuns printre bagaje? Îmi cer scuze că simplific, dar mi-e greu să cred că Uniunea Europeană ar fi fost dispusă să înghită un truc de acest fel, în care cele două țări ar fi acceptat o uniune formală, de dragul intrării în paradisul european. Mai degrabă aș înclina spre cea de-a doua variantă evocată tot de președintele nostru, conform căreia unirea celor două țări române s-ar putea realiza în interiorul Uniunii, pe rețeta nemțească.Până atunci, însă, va trebui să ne vedem noi înăuntru și nu numai atât: va trebui să așteptăm ca nivelul nostru de trai să ajungă la nivelul la care să poată face atractivă pentru moldoveni ‚căsătoria’, printr-o presiune suficient de mare asupra liderilor săi politici, prea puțin dispuși să lase din mână puterea pe care o au în favoarea interesului general.Până atunci vom continua să trăim, și noi, cu Moldova în suflet și cu realitatea în buzunare…
|