DI Valeriu Stoica începe sã capete - în ochii celor care înþeleg politica în felul în care doresc politicienii – o aurã de martir. Lupta sa solitarã pentru reformarea justiþiei se izbeºte de zidul de indiferenþã al partidelor din Coaliþie ºi de gradul de ostilitate al Opoziþiei. Reforma în justiþie este fundamentalã, fãrã ea nu se pot demara procesele de reformare din multe alte domenii. Or, pachetul de legi – vreo 20 la numãr, între care se iþesc cu un cap deasupra Codul Penal ºi Codul de Procedura - zace pe biroul ministerului pentru cã Parlamentul nu ºi-a gãsit, în trei ani, timp pentru a-l discuta. ÃŽn aceste condiþii, concluzioneazã logic delfinul liberal, singura soluþie este... încã o revoluþie: adicã adoptarea lor prin asumarea responsabilitãþii Guvernului.
Numai cã Guvernul, care nu e doar liberal, mai e ºi þãrãnist, ºi democrat, ba chiar ºi udemerist, nu prea e de acord. Sã vedem, totuºi, ce e prin tomurile alea - zice gânditor dl Diaconescu. Nici n-am avut timp sã rãsfoim cele vreo 700 de pagini – se plânge Radu Berceanu; iar ungurii dlui Marko Bela au nevoie ºi de niscai traduceri...
Ceva este la mijloc, de nimeni nu marºeazã la iniþiativa liberalã. Existã o suspiciune, de înþeles, faþã de aceºti maeºtri ai fitilelor ºi ai promovãrii discrete a intereselor proprii care sunt liberalii ºi cãrora nimeni n-are curaj sã le dea mânã liberã într-un moment atât de delicat ca acela al sfârºitului de mandat electoral. Oamenii - mai ales când sunt la putere, dar pe cale de a o pierde - nu prea iubesc surprizele. Doresc sã ºtie mai exact cu ce se aleg de pe urma „sacrificiilor" fãcute pentru binele naþiei. Iar dl Stoica, care nu întâmplãtor a tergiversat pânã spre un moment în care spera sã punã sula timpului în coasta Parlamentului, are de ce sã fie supãrat pentru trãdarea aliaþilor.
Vorba aceea: trãdare - dar sã ºtim ºi noi!
|
| Accesari:
2285
|
Adauga o opinie