Evident cã În discursul Þinut cu o zi Înaintea aniversãrii a 5 ani de la intervenÞia americanã În Irak, preºedintele Bush s-a declarat satisfãcut de rezultatele obÞinute, considerând campania de rãsturnare a dictaturii lui Saddam cu succes. ªi, din acest punct de vedere, probabil cã lucrurile chiar aºa stau. Regimul fostului dicatator a fost unanim considerat unul dintre cele mai dure ºi mai represive (cum de altfel mai sunt prin jur, În Þãri care beneficiazã de sprijinul ºi aprecierea lumii democratice occidentale) iar crimele comise Împotriva propriului sãu popor sunt impardonabile, din orice perspectivã ai privi lucrurile. America poate fi mulÞumitã: campania militarã s-a desfãºurat bine, pierderile În lupta directã au fost mici.

Golful a constituit un excelent poligon pentru testarea de noi tactici Âşi noi armamente, iar cheltuielile de rĂŁzboi au dat un serios impuls economiei americane, aflate ĂŽntr-o perioadĂŁ de stagnare. Cel mai valoros câºtig rĂŁmâne, ĂŽnsĂŁ, scoaterea de sub control dictatorial a rezervelor de petrol ale Irakului Âşi frontul „demolĂŁrilor” creat pentru efortul de reconstrucĂžie. Asta ar fi partea cu "succesurile".

"Eºecele" sunt Însã cel puÞin la fel de importante. IntervenÞia În Irak, necesitatea ei, n-a putut fi demonstratã nici pânã azi În lumina motivãrii ei de la momentul respectiv. Desigur, Saddam era un dictator odios, dar cu câÞi dictatori odioºi America n-a avut relaÞii de prietenie? Oricât s-au strãduit, americanii n-au reuºit sã dea de urma instalaÞiilor pentru producerea armamentului nuclear sau chimic. DemonstraÞia savantã susÞinutã de fostul secretar de stat al NaÞiunilor Unite, pe baza "dovezilor" strânse de serviciile de spionaj, va rãmâne În antologia manipulãrii politice. Nici poporul irakian, terorizat de dicator, nu s-a arãtat prea entuziasmat de eliberarea adusã de tancurile ºi elicopterele americane. Ba, din contrã, sentimentul dominant rãmâne acela de frustrare, iar Irakul se resimte ca o Þarã ocupatã nu ca una eliberatã.

DemocraĂžia occidentalĂŁ apare ca un sistem prea sofisticat pentru a putea fi ĂŽmbrĂŁĂžiÂşat de o naĂžiune care nu are nici cultura corespunzĂŁtoare Âşi nici principiile educaĂžionale.

De aceea, la 5 ani de la succesul militar, insuccesele pacificatoare se Þin lanÞ, iar americanii ºi aliaÞii sãi de circumstanÞã Înregistreazã În timp de pace pierderi mai mari decât În timp de rãzboi.

Este ºi motivul pentru care, dincolo de triumfalismul preºedintelui În exerciÞiu, În America se face tot mai simÞit curentul de opoziÞie, propagat de toÞi candidaÞii rãmaºi În cursã printre ale cãror obiective principale se numãrã retragerea trupelor din Irak. ªi poate cã punctul de vedere cel mai rezonabil rãmâne cel exprimat de Hillary Clinton: noi le-am adus libertatea, trebuie acum sã-i lãsãm sã ºi-o gospodãreascã.

Perfect valabil: libertatea sĂŁ Âşi-o gospodĂŁreascĂŁ singuri. Dar petrolul?