Hotărât lucru, cea mai inspirată mutare de pe tabla de șah a politicii din acest început de an o reprezintă poziția pe care președinția și, apoi, Executivul, au adoptat-o față de persoana și problema fostului rege Mihai. După un deceniu de controverse din care dl Iliescu și formațiunea politică pe care o reprezintă s-au ales cu eticheta de ne-democrați, datorită punctelor de vedere și pozițiilor anti-monarhice exprimate, iată că nu doar prin declarații, ci și prin gesturi concrete, se procedează la o reconciliere istorică cu casa regală și cu ceea ce a însemnat aceasta în istoria neamului românesc. Mai întâi invitația adresată de președinte cu tot protocolul și prin emisari de rang înalt, de a participa la inaugurarea unei secțiuni a Muzeului Național de Artă, găzduită de fostul palat regal. Apoi, recenta declarație a premierului, cum că Guvernul nu va bloca în nici un fel intrarea în posesie a fostului rege, căruia justiția i-a atribuit castelul de la Săvârșin și o casă din București. Aceste două gesturi au efecte devastatoare asupra unor tendințe de a perpetua etichetarea PDSR ca partid cu propensiuni intolerante, dar și notabile efecte asupra unei părți din electoratul propriu pentru care această etichetă rămâne valabilă. La urma-urmelor, și președintele, și primul-ministru au riscat adoptând aceste puncte de vedere și aceste hotărâri, pentru că falia pe care disputa monarhistă a creat-o în societatea românească continuă să rămână una profundă. Au riscat, de asemenea, ca procentajul deocamdată insignifiant, de opțiuni pro-monarhice, să sufere amplificări sub influența curentului care se manifestă în Bulgaria vecină, unde fostul rege Simeon a plonjat direct în politică, bucurându-se din debut o serioasă susținere publică. Dincolo însă, de riscurile mai mult sau mai puțin particulare, actuala putere are la îndemână cel mai serios argument în favoarea sa: pârghia economică. Dacă economia va fi pusă în mișcare, românilor le va păsa mai puțin de "culoarea" celor care manevrează mașinăria. |