Doamna Monica Macovei a intrat ĂŽn politicĂŁ pe o filierĂŁ patentatĂŁ ĂŽn precedenta guvernare de centru-dreapta. ÂŞi atunci, mai mulĂži reprezentanĂži ai societĂŁĂžii civile, care se remarcaserĂŁ prin sprijinul acordat forĂželor politice victorioase, au fost cooptaĂži pe diferite paliere ale administraĂžiei, ĂŽn funcĂžii care urmau sĂŁ acorde reprezentativitatea doritĂŁ noii Puteri. Sunt celebre ‚promovĂŁrile’ din mandatul lui Emil Constantinescu, când atât la PreÂşedinĂžie, Televiziunea NaĂžionalĂŁ Âşi chiar ĂŽn Guvern au fost numite persoane lipsite de calificarea necesarĂŁ, cĂŁrora doar imaginea nu le-a putut Ăžine loc de competenÞã. În decembrie 2004, ĂŽn graba formĂŁrii unui guvern forĂžat de Traian BĂŁsescu, douĂŁ din reprezentantele de frunte ale unei FundaĂžii cu activitĂŁĂži susĂžinute, au fost plasate, una la Cotroceni – Renate Weber –ĂŽn funcĂžie de consilier, iar cealaltĂŁ la Palatul Victoria – Monica Macovei, pe postul de ministru al JustiĂžiei. Nici astĂŁzi nu este prea limpede de ce susĂžinere politicĂŁ a beneficiat Monica Macovei Âşi se poate doar presupune o filiaĂžie democratĂŁ, ĂŽn absenĂža unei ĂŽnregimentĂŁri de facto. Monica Macovei Âşi-a dobândit portofoliul graĂžie disputelor publice pe care le-a generat cu regularitate ĂŽn special pe parcursul mandatului RodicĂŁi StĂŁnoiu Âşi ĂŽn care a militat pentru o reformĂŁ a justiĂžiei care nu avea sĂŁ se mai potriveascĂŁ cu modelul pe care l-a susĂžinut ea ĂŽnsĂŁÂşi. Fosta militantĂŁ civicĂŁ a venit la minister ĂŽntr-unul dintre cele mai delicate momente: acela ĂŽn care reforma justiĂžiei, solicitatĂŁ cu insistenÞã de forurile europene, se ciocnea cel mai dur cu noile forme, ĂŽncĂŁ nerodate, de auto-administrare a acesteia. Monica Macovei a avut ĂŽn faĂža sa un CSM ĂŽncĂŁrcat de orgolii Âşi de dificultĂŁĂži de ĂŽnĂželegere, pe care l-a tratat cu aroganÞã Âşi ĂŽntr-o manierĂŁ de vĂŁtaf trimis de stĂŁpân sĂŁ-i punĂŁ cu botul pe labe pe lucrĂŁtorii recalcitranĂži. Fire prea directĂŁ, poate, lipsitĂŁ de un minim de diplomaĂžie, ministrul a intrat rapid ĂŽn conflict cu aproape toatĂŁ lumea: nu numai cu colegii din CSM, dar Âşi cu colegii din Guvern, apoteotic reuÂşind sĂŁ-Âşi punĂŁ ĂŽn cap Âşi Parlamentul, indiferent de culoare politicĂŁ. Apolitismul pronunĂžat al ministrului reprezintĂŁ Âşi principala sa dificultate de acĂžiune, ea nebeneficiind, practic, de altĂŁ susĂžinere politicĂŁ decât aceea a unui preÂşedinte sĂŁtul Âşi el din când ĂŽn când de scandalurile pe care e nevoit sĂŁ le medieze. În aceastĂŁ situaĂžie, refugiul MonicĂŁi Macovei a devenit, aproape firesc, Uniunea EuropeanĂŁ. Mai precis, comisarul Frattini, cel care a fĂŁcut din susĂžinerea Âşi lĂŁudarea ei o adevĂŁratĂŁ ĂŽndeletnicire. Cu succesul de rigoare: omagiile lui Frattini nu numai cĂŁ n-o ajutĂŁ, dar o ĂŽnfundĂŁ Âşi mai tare. Pe cale de consecinÞã, cu tot acest suport, raportul de ĂžarĂŁ decisiv marcheazĂŁ, printre neĂŽmpliniri, tocmai domeniul doamnei Macovei: transparenĂža unui CSM pe care ea a reuÂşit sĂŁ-l opacizeze! Nebeneficiind nici de simpatia premierului TĂŁriceanu – pe care l-a Âşi pus ĂŽntr-o situaĂžie delicatĂŁ când cu ĂŽntrevederea cu Patriciu – Monica Macovei pare sĂŁ nu aibĂŁ o altĂŁ cale de ieÂşire decât clasica ‚promovare’: sĂŁ meargĂŁ la Bruxelles, pe postul de comisar care ar urma sĂŁ revinĂŁ României. Lucrurile nu sunt deloc simple: cei pe care Âşi i-a pus ĂŽn cap nu vor accepta cu uÂşurinÞã o asemenea soluĂžie. Deja conservatorii au reacĂžionat somând-o sĂŁ renunĂže. Motivul: ceva ‚antecedente’ de pe vremea când era ‚procuror ceauÂşist’. Vreun abuz, probabil, vreo trimitere ĂŽn judecatĂŁ pripitĂŁ sau, cine Âştie, vreun mandat de arestare semnat ĂŽn alb, cum se proceda pe vremurile acelea, deÂşi era ilegal. Cine Âştie. Vom afla miercuri, aÂşa cum s-a promis, Âşi tot atunci vom vedea ĂŽn ce mĂŁsurĂŁ Monica Macovei are argumente sĂŁ-Âşi asume o funcĂžie atât de importantĂŁ precum aceea de comisar european.