Nimic mai absurd sau mai inutil decât aceastã cruciadã împotriva manelelor pe care intenþioneazã sã o declanºeze Ministerul Culturii la indicaþia directaã nemijlocitã, a premierului. Ai sentimentul cã Executivul a rezolvat toate problemele grave, de fond, ale societãþii româneºti ºi cã nu i-a mai rãmas decât sã-i punã la zid pe Adrian Copilu'Minune ºi Costi Ioniþã. Brusc, aceºtia devin un soi de haiduci ai cântului, urmãriþi de poterele ministrului Culturii pe coclaurii þãrii unde dau la sãraci prinosul de refrene puse sub obroc de logofeþii ºi ispravnicii ordinului "foii verzi". Asociaþia pusã la cale de Ionela Prodan ºi compania are ambiþii mari - prima dintre acestea fiind stãvilirea proliferãrii prostului gust în materie de muzicã. Dincolo de motivul frumos, de fond, iese în evidenþã dedesubtul: succesul manelelor ºi al maneliºtilor afecteazã grav buzunarul interpreþilor tradiþionaliºti. Cine e de vinã? În nici un caz maneliºtii: ei nu fac decât sã rãspundã unei nevoi aºa cum ºtiu ºi cum pot. Publicul? Nici mãcar el. Nu poþi sã-i faci o vina lui nea Ilie cã-i saltã inima în piept la auzul manelei. Asta-i coarda lui sensibilã. Problema stã în altã parte. ªi anume, în continua afectare a climatului cultural. Valorile tradiþionale se dovedesc neputincioase în faþa asaltului (in)culturii de piaþã. Consolidarea economicã a mahalalei corespunde ºi în plan cultural ofensivei unui gen ºi a unor interpreþi din care zona îºi constituie modelele. Interdicþiile n-au rezolvat niciodatã situaþii de acest fel. Ba chiar le-au întãrit. Amintiþi-vã doar ce efecte a avut prohibiþia în America. O prohibiþie culturalã, de acest fel, nu va face decât sã înnece România în acordurile de gen sub privirile ºi auzul neputincioase ale Ionelei Prodan ºi ale lui Adrian Nãstase.