Într-o lume idealã în care democraþia de tip clasic n-ar mai fi doar cel mai bun sistem dintre cele rele, probabil cã formulele de reprezentare se vor realiza într-o manierã pe care Coaliþia Românã pentru un Parlament Curat a sugerat-o în recenta sa intervenþie. Atunci vor fi suficienþi câþiva oameni de tipul doamnei Mungiu-Pippidi, adunaþi într-un conclav al înþelepþilor-iubitori-de-curãþenie, care sã decidã cine sã facã parte ºi cine nu din forul legiuitor.Pânã atunci, însã, CRPC-ul va fi nevoit sã se rezume la ceea ce face în prezent: sã ia la puricat listele alcãtuite de partide ºi sã spunã: ãsta da, ãsta nu! Evident, într-un soi de vot consultativ, de care nu cred cã cineva se aºteaptã ca partidele sã þinã cont. Astfel, demonstraþia rãmâne una teoreticã, ea se adreseazã în primul rând electoratului care are deprinderea sã audã ºi altceva decât crede el, ºi nu rãmâne decât satisfacþia - platonicã - legatã de faptul cã formaþiunea cu cei mai mulþi candidaþi pãtaþi ar putea sã suporte sancþiunea cuvenitã, prin pierderea alegerilor.Cât timp, însã, va dãinui formula listelor, va fi greu de ºtiut cât i-au tras în jos cei rãi pe cei buni ºi viceversa.Listele de partid sunt - o demonstreazã excepþionalul interes care se manifestã în jurul lor, acum, mai mult ca niciodatã - subiectul central al dezbaterii electorale. Astãzi, conform legii, partidele trebuie sã depunã formele finale ale listelor ce vor fi prezentate alegãtorilor peste o lunã. De mâine încolo, orice discuþie pe aceastã temã va fi de prisos, viitorul parlament urmând sã-i includã - în caz de atingere a pragului electoral, ºi pe agreaþi ºi pe contestaþi. Abia viitorul ciclu va putea sã arate, mai clar, dacã demersul CRPC a fost justificat ºi dacã decizia electoratului a fost una corectã. Un singur 'obstacol' mai rãmâne în calea listelor ºi acesta este votul din noiembrie, cel prin care românii îºi vor aº terne cum sã 'doarmã' în liniºte (sau în neliniºte!) în urmãtorii patru ani!