Doamna deputat Mona Muscă este o persoană activă. Domnia sa a venit cu un interesant proiect de lege referitor la manifestările de cruzime față de animale și la măsurile care se impun pentru a le eradica.
România avea mare nevoie de o asemenea lege. Aș îndrăzni să spun, cu riscul de a apărea ca imun la progresul științei, că o astfel de lege este chiar mai necesară și mai urgentă decât aceea împotriva clonării. Și iată de ce: se spune, în textul amintitei legi, că se vor interzice sacrificarea și consumul câinilor și pisicilor. Ce i-o fi venit doamnei Muscă, așa deodată, cu câinii și pisicile, care nu fac parte din meniul tradițional al românilor? Doamna Muscă, în calitate de membru al Coaliției aflate la putere, simte mersul lucrurilor. Domnia sa a adulmecat spre ce ne îndreptăm. A simțit, înaintea altora, că preparatele obișnuite, de porc, vită și oaie, vor deveni tot mai inaccesibile românilor cu bugete modeste și că va exista tentația completării necesarului de proteine pe seama altor viețuitoare, aflate mai la îndemână. Or, numărul de câini vagabonzi existent pe cap de locuitor oferă imaginea unui șeptel de invidiat și tare m-aș mira ca unii întreprinzători (simpatizanți ai Opoziției) să nu-și fi făcut de pe acum niscai proiecte în acest sens, proiecte cărora inițiativa doamnei Muscă le dă o lovitură mortală.
Legea contra cruzimii față de animale este o lege necesară, care ține de civilizație. Ce ne facem însă cu cruzimea față de oameni? Nici un partid nu și-a propus încă să aibă o inițiativă în acest sens: oprirea agresiunilor împotriva populației! Într-un astfel de act normativ, privarea omului de căldură, hrană și alte necesități vitale ar trebui pedepsită cu ani grei de pușcărie. Există, evident, riscul ca guvernele să intre, unul după altul, la bulău, dar asta n-ar trebui să ne împiedice să promovăm și o astfel de lege.