"Apreciez drept ciudată eliberarea lui Gregorian Bivolaru" - declară ministrul de Interne Ioan Rus după ce Curtea de Apel a admis că reţinerea acestuia nu se făcuse în conformitate cu procedurile legale. Tot ministrul de Interne şi-a exprimat speranţa şi încrederea că ministrul Justiţiei, Cristian Diaconescu şi procurorul general Ilie Botoş "vor contribui la soluţionarea cazului Gregorian Bivolaru dând prioritate "analizei de fond" şi nu "viciilor procedurale".Luată repede şi de la suprafaţă speranţa dlui ministru pare logică. În fond, principalul lucru care trebuie să ne intereseze este dreptatea - şi anume că nici un vinovat să nu rămână pedepsit. La o citire mai atentă, ceea ce spune nemulţumitul ministru trădează un mod de gândire rămas tributar vechilor cutume de tip comunist. Pe vremea lui Ceauşescu aşa ceva n-ar fi fost posibil: ca pentru un fleac de procedură, un hoţ, criminal sau ce va mai fi fiind el, să poată fi pus în libertate! Nici măcar ideea cercetării în libertate nu putea să treacă prin mintea unui funcţionar din miliţie sau din justiţie. Actul reţinerii însuşi conţinea în el o condamnare ab initio.Mărturisesc faptul că încă mă mai şochează atunci când în filme americane de tip "Lege şi Ordine" sau în vreunul din excelentele seriale poliţiste dau peste pasaje în care un criminal scapă, de pildă, pentru că nu i s-au citit complet drepturile, sau pentru că s-a pătruns în casa sa fără mandat. Îmi apar ca excese ale unui sistem care-şi pune sub semnul întrebării eficienţa şi mă întreb dacă nu cumva noi, cu moştenirea noastră totalitară, nu stăm cumva mai bine din acest punct de vedere.Şi logica mă îndeamnă să-mi spun că nu stăm mai bine. Stăm chiar foarte prost, atâta timp cât în mentalul nostru nu va prevala, pozitiv, prezumţia de nevinovăţie. Venim dintr-un sistem marcat de suspiciune şi de t eamă, care folosea orice mijloace pentru a îndepărta riscurile la adresa stabilităţii instituţiilor sale. Or, doresc să cred că am renunţat definitiv la un astfel de sistem. Iar pentru asta trebuie să ne concentrăm nu doar asupra seriozităţii anchetelor, dar şi asupra legalităţii şi corectitudinii lor. Nu puţine dintre dosarele scandaloase ale Tranziţiei au eşuat din cauza uşurinţei sau incompetenţei cu care au fost tratate aspectele formale. În loc să ne revoltăm că Mureşan, de pildă, a scăpat datorită unei virgule, puse sau nepuse la locul ei, mai bine să ne asigurăm că nici un grefier nu-şi va permite o astfel de relaxare. În ceea ce priveşte "cazul Bivolaru" însăşi poziţia adoptată de ministrul Rus contravine principiilor fundamentale ale statului de drept, care exclud ideea intervenţiei administrative în desfăşurarea unei achete. Or, dl Rus tocmai asta face, îi "invită" pe domnii Diaconescu şi Botoş să intervină în activitatea instanţelor!Nu ştiu care va fi finalul acestei afaceri. Este clar însă că ea a debutat şi continuă prost.