Cine crede cã fenomenul „independenþei” parlamentare este unic ºi original, va fi dezamãgit sã constate cã nu e nici unic, nici original. El s-a mai produs, cel puþin o datã, la nivelul de acum ºi de mai multe ori în formule diverse.
ÃŽnsuºi termenul de „independent” este impropriu. Parlamentul României a avut, în istoria sa de 20 de ani, un singur parlamentar independent, adicã ales în aceastã calitate de cãtre cetãþenii cu drept de vot. Acesta a fost Antonie Iorgovan ºi odatã cu el – Dumnezeu sã-l odihneascã – a fost îngropatã ºi posibilitatea repetãrii fenomenului , în condiþii normale ( pentru cã nici „experimentul EBA” de la europarlamentare, ºi nici „cazul Tokes Laszlo” nu sunt concludente ). Adicã „neajutat” de maºinãrii de partid.
Cu independenþii de azi lucrurile stau într-un fel care s-a mai manifestat în 2006, dacã-mi aduc bine aminte, când pe fondul divergenþelor tot mai acute din Alianþa DA, între preºedintele Bãsescu ºi premierul Tãriceanu, o serie de liberali au descoperit cã se simþeau mai ataºaþi de ºeful democraþilor, decât de al lor. Printre aceºtia s-au numãrat chiar foºtii preºedinþi, artizani ai realizãrii Alianþei, Stolojan ºi Stoica, miniºtrii Flutur ºi Muscã, parlamentarii Boureanu ºi Turcan ºi alþii. Toþi aceºtia s-au fãcut mai întâi independenþi, dupã ce l-au obligat pe Tãriceanu sã-i dea afarã, iar apoi au constituit un partid de tranziþie ca trambulinã spre unificare Pe care a forþat-o chiar Traian Bãsescu, pe principiul „salamului de pui”: un cal – un pui!
Ce s-a întâmplat acum diferã prin faptul cã oastea de strânsurã a generalului Oprea a fost, la început, formatã din parlamentari anonimi cãrora li s-au adãugat ulterior frustraþii notorii: cei care în timpul scurtei Coaliþii ocupaserã posturi importante, pe care, rãmânând în PSD, nu le-ar mai fi pupat cel puþin vreo patru ani. La fel ca în 2006 – 2007, noul partid pe care-l vor constitui fugarii va fi unul de tranziþie cãtre PDL, locul unde se vor alcãtui viitoarele liste ºi se vor acorda funcþii.
Iatã, deci, cum se repetã istoria ºi cum nimeni nu învaþã ceva din ea. Mai ales, cã existã ºi compromisiuni compromiþãtoare. Pe termen lung.
|
| Accesari:
3259
|
Adauga o opinie