După ce a ispășit aproape trei ani dintr-o condamnare pe care, la urma urmelor, și-a pronunțat-o singură, Ioana Maria Vlas, 'arhitecta' celei mai spectaculoase prăbușiri financiare de după Caritas, a hotărât să schimbe locul de detenție. S-a dus la ambasada României din Tel Aviv, a spus cine este și a cerut documentele necesare pentru a putea reveni în țară și a da seamă - când nimeni nu se mai aștepta - de cele întâmplate cu cei 300.000 de amăgiți de posibilitatea unui câștig ușor și rapid.
Ioana Maria Vlas a optat pentru nelibertate cu mult înainte să se fi declanșat crahul FNI. Nimeni altcineva nu putea să știe mai bine ca ea spre ce se îndreptă. Unica soluție era prelungirea agoniei. Nu s-a întâmpat așa. A fost suficient un zvon, o boare de neliniște, pentru ca dezastrul să se propage cu viteza fitilului unei bombe. Explozia a prins-o undeva pe drumul înspre ceea ce avea să constituie pușcăria voluntară din Israel. Hăituită, temătoare, a stat închisă în casă, tremurând de teamă la orice sonerie, la orice apel telefonic, la orice umbră profilată în dreptul storurilor trase cu grijă. Probabil că nimic nu poate fi mai rău decât asta și nu este de mirare că în cele din urmă a preferat sentința mai ușoară: cea dintr-o pușcărie adevărată, în care ști de ce și pentru cât timp vei sta.
Asta cred că este explicația gestului - surprinzător, pentru mulți - al Ioanei Maria Vlas. Odată cu intrarea în celula din Rahova cred că și-a regăsit deja o parte din liniște. Rămâne însă povara lucrurilor pe care le știe și pe care, probabil, nu le va spune nimănui. Pentru că nu-i este de folos. Fosta președintă a FNI știe că târându-i pe alții după ea nu mai poate spera la nimic. Pe când dacă își păstrează o rezervă de încredere din partea tovarășilor de hoție, într-o bună zi va putea să le ceară răsplata.
Așa că, stimați păgubiți la FNI, dragi iubitori de adevăr, nu vă faceți iluzii: nu veți afla de la doamna Vlas mai mult decât știați deja. Și nici nu vă închipuiți că banii furați stau undeva, grămadă, și vă așteaptă să-i recuperați.
Vorba unui slogan comercial, la modă într-o vreme: 'Rămâne cum am stabilit!' |