Dupã ce un an de zile s-au agitat în manifestaþii violente, asediind instituþiile statului ºi incendiind maºini, investitorii FNI au obþinut de la guvern ceea ce acesta crede cã meritau: un ajutor social! O pomanã! E drept, nu pentru toþi, ci pentru cei mai nevoiaºi! Pentru investitorii sãraci! Iatã un pleonasm perfect, pe care Executivul ºi-l însuºeºte cu entuziasm atunci când, în textul unei ordonanþe de urgenþã, spune cã vor fi despãgubiþi aceia care nu ºi-au retras pânã la prãbuºire nici o unitate de fond, care au cetãþenia românã ºi un venit, pe cap de membru de familie de 500 000 lei! Ultimele douã prevederi pot fi luate împreunã, pentru cã, cel puþin în Europa, se va gãsi cu greu o altã þarã care sã egaleze acest record! Deci, toþi cei care se încadreazã în aceastã categorie vor primi un ajutor social de 5 milioane de lei! Nu ºtiu dacã specialiºtii guvernului au fãcut vreo investigaþie ca sã afle câþi dintre cei peste 200 000 de pãgubiþi rãspund acestei grile. Teoretic, n-ar trebui sã fie nici unul, pentru cã e absurd sã crezi cã o familie care e nevoitã sã trãiascã din 1,5 - 2 milioane, ar mai avea de unde ºi cum sã investeascã la FNI! Iar dac-ar fi aºa, cazul ar trebui popularizat ca un triumf al ideilor capitaliste într-o þarã care se desparte anevoios de economia socialistã. Atunci care este sensul iniþiativei guvernamentale, când este clar cã mãsura vizeazã o minoritate? Sã-i potoleascã? Nici gând! Pot sã fac pariu cã, punerea în aplicare a prevederii îi va îndârji ºi mai tare pe toþi aceia care au pierdut din gros, nu 5 milioane, ci zeci, sute ºi poate chiar miliarde (deºi ãºtia au prins de veste la timp). Este clar, deci, cã Executivul recurge demagogic la o mãsurã cosmeticã, în loc sã punã piciorul în prag ºi sã rosteascã cu glas tare adevãrul: pãgubiþii vor rãmâne pãgubiþi, pentru cã unica ºansã de despãgubire - averile celor câþiva ºtabi de pe la CEC, CNVM ºi SOVINVEST, care sunt fãcuþi rãspunzãtori - nu vor ajunge nici pentru o fracþiune dintre aceia care se vor pomeni cã bacºiºul guvernului a fost mai mare decât despãgubirea. |