Sondajul IMAS realizat doar cu o zi înainte ca şeful său, sociologul Alin Teodorescu, să fie înregimentat în echipa guvernamentală în calitate de coordonator al programului de reformă a administraţiei publice, aduce câteva noutăţi interesante sub raportul încrederii. Încrederea este o categorie foarte specială. Ea poate fi cu greu cuantificată, iar indicaţiile pe care ni le oferă au doar un rol orientativ. Nici politica, nici administraţia nu se fac cu sentimente. Se fac cu voturi. Lungul drum al votului trece, însă, inevitabil prin câmpia sentimentelor. Prin parcela încrederii. Care mai este cota încrederii românilor în instituţii şi în oameni? Aici sondajul ne oferă câteva răspunsuri care merită să fie comentate. Biserica îşi păstrează neatins primul loc, cu un procentaj de invidiat: 92%. Pe locul doi, ca şi până acum, Armata, cu 84,3%. Surprinzător, pe locul trei apare Mass Media, cu 72,1%. Spun surprinzător, pentru că tabloul pe care-l oferă mass media - scrisă sau vorbită - nu mai este deloc acela idilic al ultimilor ani. În interiorul mass media s-au produs departajări importante.  Se profilează tot mai clar, curente comerciale şi de scandal, odată cu continua scădere a apetitului pentru lectură al consumatorului tradiţional. Locul, cred că se datorează percepţiei uniforme a presei ca principal mijloc de luptă împotriva flagelului numărul 1: corupţia. La distanţă mare de primii trei, plutonul compact al unor instituţii cu tradiţie în lipsa de încredere a poporului. Cea mai scăzută cotă o au ONG-urile, încă neînţelese pe deplin ca rol şi ca substanţă de publicul larg căruia-i apar ca nişte entităţi difuze, a căror misiune este să încurce lucrurile. Nici sindicatele nu se bucură de prea multă încredere, dar, oricum, sunt peste Parlament, care rămâne un soi de campion al frustrărilor publicului, copleşit de modelele negative pe care le furnizează, constant, instituţia aleşilor. Interesantă şi semnificativă mi se pare apariţia, în zona instituţiilor care încep să se bucure de încredere, a SRI-ului, detaşat de ereditatea încărcată în scandaluri şi manipulări. Cât despre Guvern, el stă la 41,4 procente, mai mult decât în tot cursul anului, dar mult mai puţin decât şeful său, premierul, creditat la acelaşi capitol cu un maxim de 56,2%, peste Iliescu (50,8%) şi Geoană (50,4%) desprinşi în tripletă câştigătoare.