În afara 'axei Washington-Londra-București' și a Mării Negre ca buric al pământului, dl Băsescu mai are o idee fixă: aceea a alegerilor anticipate. Nici după aproape doi ani de predică în pustiu și de opoziție feroce din mai toate direcțiile, nu a renunțat la ea reluându-o recent în varianta în care după aderarea noastră la UE, în ianuarie 2007, odată cu alegerile pentru parlamentul european ar trebui să se procedeze la alegeri generale anticipate. Argumentele dlui președinte stau în picioare: guvernul actual a fost unul făcut în pripă, sub presiunea neașteptatei preluări a puterii. Mandatul său a fost unul limitat, atât de lipsa de programe, cât și de eterogenitatea celor care l-au compus. Odată cu aderarea intrăm într-o altă fază de proiect care cere idei noi și oameni noi. Bref. Libertatea înseamnă necesitate înțeleasă, spuneau clasicii marxism-leninismului. Definiția este valabilă și astăzi, dar parțial. Premierul Tăriceanu și echipa sa au libertatea de a înțelege diferit față de președinte necesitatea unor alegeri anticipate. Chiar de a nu o înțelege. Din punctul lor de vedere mandatul asumat are o durată de patru ani, nu de doi, și dacă e vorba de schimbări sau de adecvări, acestea se pot face și din mers, nu neapărat cu prețul aruncării la 'lada de gunoi' a istoriei a întregii echipe. Mai limpede spus, ce vrea Băsescu nu vrea Tăriceanu. Mai mult: ce vrea Băsescu nu vor nici ceilalți lideri de partide, inclusiv cel care nu poate să o spună cu gura mare - dl Boc. Pentru aproape toată lumea, statu-quo-ul este condiția cea mai avantajoasă în care se pot găsi la acest moment. Spuneți-mi măcar un singur nume de parlamentar care vrea să-și sfârșească mandatul la 1 ianuarie fără a avea nici cea mai mică garanție că va figura pe listele viitoare sau că partidul său va atinge pragul electoral. Spuneți-mi, de ce ar demisiona dl Tăriceanu, știind că odată făcut gestul nu va mai avea nici o șansă să revină în prim planul vieții publice și să mai țină laolaltă zbuciumatul său partid. În fața intereselor personale, sau de grup, interesul general pălește mai întotdeauna. De ce-ar fi altfel de data asta?
|