Guvernul de probă n-a trecut de Parlament. A avut mânecile prea scurte și poalele prea largi, de s-a împelticit în ele. Cei 14 negri mititei sunt acum liberi să-și vadă de treburile lor și să scrie pe cartea de vizită: ex-fost posibil ministru. Cauza este simplă: PSD-ul a avut prea puțini generali pe care să-i poată înălța în grad Băsecu. Așa că cei 47 de parlamentari lipsă vor fi clonați cu alte prilejuri.
Președintele a privit rezultatul ca pe un cadou de ziua lui. Fără supărare și fără mirare. În fond, lucrurile merg unse. Nu știu ce se făcea dacă opoziția asta de strânsură îl lovea sub centură și-i vota struțocămila asta pe care nimeni n-a dat doi bani. Așa, diversiunea bine pusă la punct merge mai departe: guvernul Boc, cel demis, se ocupă în liniște de organizarea alegerilor, iar propunerea politică merge să lucreze la formarea unui nou cabinet – în stil „mafiot”: va fi o propunere ce nu va putea fi refuzată! Decât cu prețul a trei ani de privilegii parlamentare! Și cine și-ar putea permite să plătească un asemenea preț?
Campania merge mai departe, chiar la capătul ei se întrezărește prăpastia. „Odioasa coaliție” și-a făcut un număr suplimentar de la tribuna Parlamentului. Oprescu a preferat binecuvântarea Papei. Iar Băsescu s-a sărbătorit pe la diferite colective de oameni ai muncii. Mai sunt doar vreo două săptămâni până la primul tur și bugetul poate să mai aștepte. La fel și FMI-ul. Avem cestiuni arzătoare la ordinea zilei.
Apropo de porcină: se aude că Băsescu ar intenționa să-l numească politic pe Flutur. Nici nu se putea mai bine. A fost și la aviară și a învins-o în lupta dreaptă. Prețul plătit a fost, atunci, în găini moarte...