Mircea Geoanã a anunþat data la care se va produce cutremurul care ar putea face sã se prãbuºeascã Guvernul Tãriceanu: 10 septembrie! Este data proiectatei moþiuni de cenzurã pe care o va introduce PSD-ul, pentru a înlãtura „ruºinea” unei guvernãri cu doar 10% bazã de susþinere electoralã.
Adevãrul este cã în istoria post decembristã nu s-a mai înregistrat o asemenea curiozitate. De la puþin peste jumãtatea de procentaj obþinutã de Alianþã prin deturnarea de cãtre Traian Bãsescu a maghiarilor ºi conservatorilor de la alianþa iniþialã cu PSD-ul, Guvernul înscãunat în decembrie 2004 a ajuns astãzi sã deþinã sprijinul a doar o zecime din forþele politice active parlamentar.
De la ieºirea – forþatã - a democraþilor de la guvernare, PNL-ul stã la Palatul Victoria într-un picior, sprijinindu-se în bastonul maghiar, pentru a exercita „puterea”. Eliminarea democraþilor n-a fost fãcutã la pleznealã: Tãriceanu a primit, într-un fel sau altul, asigurãri de la principalul partid de opziþie, cã nu va fi deranjat în calitatea sa de minoritar. ªi nici n-a fost deranjat pânã acum.
Acum, însã, lucrurile au ajuns la un punct de cotiturã. Majoritatea partidelor sunt îngrijorate de scãderile înregistrate în sondaje. Toate îºi pun speranþa în clasica îngrãºare a porcului în ajun. Ajunul fiind, teoretic, finalul lui 2008. Ineficienþa Guvernului, supus unui tir concentrat din aproape toate pãrþile, ridicã însã mari semne de întrebare, legate în special de eficienþa acþiunilor care au în vedere integrarea europeanã. Pentru PSD, momentul este, probabil, cel mai potrivit pentru a da lovitura de graþie aliatului sãu secret: a obþinut satisfacþie (ºi probabil, un plus de sprijin electoral) cu legea pensiilor. Prelungirea aºteptãrii – inclusiv a agoniei actualului guvern – poate deveni contraproductivã. PSD-ul este singurul partid care, iniþiind o moþiune de cenzurã, poate conta pe succesul ei: PD-ul nu va putea sã ocoleascã o decizie pe care nu înceteazã sã o solicite; PRM-ul se descalificã în ochii tot mai puþinului sãu electorat, dacã nu marºeazã. Aºa încât jocurile sunt fãcute! Cu o singurã excepþie: ca nu cumva, pe 10 septembrie, PSD-ul sã nu se rãzgândeascã, în urma unei oferte care – vorba Naºului – nu va putea fi refuzatã.
O asemenea eventualitate implicã însã mari riscuri de credibilitate pentru un partid ºi aºa aflat în dificultate de pe urma tranzacþiilor secrete cu puterea.
Ce se va întâmpla dupã 10 septembrie, în cazul unui „DA” (adica NU) majoritar? Aproape orice variantã e posibilã: de la alegeri anticipate (destul de puþin probabil) pânã la un guvern de „uniune naþionalã”, în care partidele sã-ºi numeascã o serie de „tehnocraþi”. Dar despre asta vom mai vorbi. Dupã cutremur.