Conflictul magistraþilor cu Guvernul începe sã capete accente acute. Acestea vin dupã o campanie destul de reuºitã a reprezentanþilor Executivului care au proiectat în faþa opiniei publice filmul „lãcomiei” magistraþilor ºi al abuzului comis prin faptul cã aceºtia îºi judecã propriile lor cauze ºi obþin ºi câºtig!
La prima vedere, situaþia este paradoxalã! De ce, în numele aceluiaºi principiu, sã nu fie implicatã direct, în acest mecanism, fiecare categorie profesionalã? De ce sã nu existe un tribunal al funcþionarilor publici care sã-l cheme la barã pe dl Boc ºi sã-l someze sã-ºi ia gândul de la orice reducere a aparatului administrativ? De ce sã n-aibe miniºtri înºiºi un reprezentant legal care sã-l târascã în procese pe acelaºi domn Boc, pentru cã le bagã mâna în buzunar ºi le ia 20 la sutã din leafã fãrã sã-i întrebe dacã au chef sau nu sã se lipseascã sau nu de aceºti bani?
Reducerea activitãþii instanþelor ºi – în unele cazuri – blocarea acestora, nu este o mãsurã popularã. 2 milioane de persoane sunt implicate zilnic în acþiuni care aºteaptã de la judecãtori o rezolvare. Situaþia prezentã nu face altceva decât sã acutizeze aglomeraþia cronicã de dosare de pe mesele magistraþilor (unii ajung sã aibe de-a face cu nu mai puþin de 400 de dosare pe zi!), aruncând termene, adesea vitale, dincolo de finele anului. Acþiunea nu face ca revendicãrile magistraþilor sã se bucure de popularitate. Ba din contrã: imaginea construitã de Executiv este aceea a unei categorii bugetare cu salarii enorme, care însã nu se mulþumeºte cu acestea, vrând ºi mai mult. ÃŽn realitate lucrurile nu stau chiar aºa. Cu câteva excepþii, salarizarea persoanelor care lucreazã în branºã este medie spre modestã, iar sporurile revendicate au justificare în caracteristicile activitãþii de fiecare zi. Dar, chestiunea esenþialã, care multora le scapã, este cã protestul nu vizeazã exclusiv salariile, ci costurile funcþionãrii sistemului, care nu mai au cu ce sã fie acoperite. Datoritã neplãþii îndelungate a chiriilor sau utilitãþilor, multe instanþe sunt pe punctul de a fi scoase în stradã, sau li se taie alimentarea cu curent sau apã! De ce? Zic magistraþii cã înþelegãtorul lor ministru nu a cerut de la Guvern nici mãcar sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli! Dau cã salariile pe ultimul trimestru al acestui an nu sunt prevãzute în bugetul alocat ºi acceptat, ceea ce reprezintã de-a dreptul o stupiditate!
Societatea româneascã se aflã într-un moment critic: datoritã incompetenþei, tot mai evidente, a unui guvern compus din oameni neinteresaþi de funcþionarea societãþii, sistemul începe sã trozeascã din încheieturi. O grevã generalã a magistraþilor riscã sã ne arunce într-un haos din care cu greu vom mai putea fi ieºi. Iar rãspunsul Executivului la toate problemele acute, care nu mai suferã amânare, este unul stereotip: „Vom face!” Când? Când va fi deja prea târziu?
|
| Accesari:
2591
|
Adauga o opinie