Anchetarea fostului ministru Mureºan în legãturã cu una dintre ilegalitãþile comise pe vremea când se afla la cârma agriculturii, aduce la ivealã o problemã care tinde sã caracterizeze situaþia materialã a multora dintre cei care s-au înfruptat din banul public. Dl Mureºan, referitor la averea sa - din care ar trebui sã se recupereze paguba pe care a creat-o - afirmã cã n-a dobândit nimic cât a lucrat la stat, cã tot ce are este moºtenit de la pãrinþi ºi de la bunici. Domnia sa se aflã pe o linie comunã marii majoritãþi a funcþionarilor publici de rang înalt. Mai cã-þi vine sã crezi cã ne aflãm în Anglia victorianã, când miniºtrii nu erau plãtiþi, ba susþineau cheltuielile ministerelor din propria lor avere - asta ca o contribuþie patrioticã la guvernarea þãrii. E drept cã n-am auzit ca vreun ministru contemporan sã fi adus bani de acasã pentru cheltuielile curente ale ministerului (chirie, cãldurã, hârtie igienicã ºi altele) dar de aici pânã la a accepta ideea unei atari austeritãþi, încât ministrul respectiv (care este ºi el om) sã se limiteze la ce primeºte de la casierie, e o distanþã lungã. Sã crezi cã în deplasãri refuzã diurna ºi foloseºte cardul personal pentru plãþi, sau cã la mesele de protocol bagã mâna în buzunar pentru bacºiº - este niþel cam prea mult. Dupã cum este greu de realizat cât de mult au trebuit sã se zbatã moºii ºi strãmoºii, sã punã ban lângã ban (inclusiv în timpul terorii comuniste) pentru ca fiii lor sã se poatã plimba azi cu Mercedesul sau cu Audi, sã stea în câte 2-3 case, sã aibã vile la munte ºi la mare ºi sã se îmbrace în costume Armani de trei mii de dolari. Este "greaua moºtenire" care apasã pe umerii slujitorilor oneºti ai patriei. O moºtenire pe care o evoca, într-un soi de comicã premierã, celebrul comisar Floricã al Gãrzii Financiare, cel care într-o antologicã audiere în Parlament (prin '93) mãrturisea cu candoare cã cele trei maºini pe care le deþinea fuseserã cumpãrate din pensia pãrinþilor sãi, ºi nicidecum din ºpaga pe care o primise de la prietenii sãi, negustori arabi de þigãri de contrabandã. |