Ziarul personal Octavian Andronic
25 Iun 2022 - 10:39
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

"În 1993 Cristoiu m-a acuzat, deși atunci nu eram corupt"

-- Viorel Hrebenciuc

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

luni 16 august 2010 Nr: 3102

Geoană și Ponta

de Octavian Andronic

Stratul de politețe rece de la ultimele alegeri s-a tocit aproape complet și a făcut loc asperităților. Confruntat cu tot soiul de declarații de „fost” ofuscat, Ponta a lăsat deoparte orice diplomație și l-a pocnit în moalele orgoliului pe predecesorul său: „Mircea Geoană este pentru PSD imaginea eșecului, compromisului și umilințelor”.

Un diagnostic prea sever pentru cel care ar fi putut să fie astăzi, cu un dram de noroc și cu mai multă înțelepciune, președintele României. Însă pe deplin meritat. De la pierderea funcției, după ratarea alegerilor și a guvernării, Geoană a intrat într-un soi de opoziție cu propriul său partid. Din turnulețul de fildeș de la Senat, în care se menține doar datorită interesului partidului său de a nu pierde o poziție (care și așa nu-i folosește prea mult), Geoană aruncă din când în când săgeți otrăvite spre noul lider și spre cei care, consideră el, l-au trădat. După alegerile din partid s-a văzut mai clar ca oricând că, spre deosebire de liderii care l-au precedat, Geoană nu a avut un electorat propriu. Nici în public, nici în partid. El a avut doar un „inel” de interese în care și-a plasat oamenii a căror susținere dorea să și-o asigure. Ajuns în fruntea partidului printr-o întâmplare, rod al unui complicat calcul de interese, el a utilizat zestrea istorică a acestuia încercând să-și construiască propriul piedestal. Cu tot zelul celor care l-au sprijinit în speranța că-l vor putea manipula în scopurile proprii, el nu a ajuns niciodată să reprezinte formațiunea politică în care, ca membru, a intrat aproape cu forța (presat de Năstase, căruia nu-i convenea alura independentă a ministrului de Externe) și în care a înregistrat un spectaculos eșec la alegerile pentru primăria Capitalei, unde fusese, deasemenea, împins de Năstase, spre a curăța terenul viitoarelor alegeri prezidențiale de asperități nedorite.

Congresul din 2005 rămâne, în continuare, de studiat, ca un soi de manual al marilor erori politice, iar Geoană s-a calificat atunci ca o supapă pentru presiunea pe care Iliescu ar fi pus-o asupra unui activ pe care exercițiul guvernării l-a compromis prin suspiciuni de corupție și abuzuri: Tot ceea ce a urmat ilustrează perfect teoria paradoxului nivelului de incompetență: sub înțeleapta sa conducere partidul a ajuns până la pragul cel mai de jos al încrederii publice, salvându-l doar „nucleul dur” al unui electorat dedicat, în orice situație, lui Ion Iliescu. Adică omului care i-a stat în coastă permanent și față de care a folosit toate tertipurile pe care le-a avut la îndemână pentru a-l îndepărta, odată cu oamenii săi, din partid. Etapa 2005-2010 a fost „cincinalul lui Geoană”, perioada în care partidul și-a pierdut treptat identitatea, erodându-se până la a deveni, din principalul partid politic, unul de coaliție. Însuși scorul de la prezidențiale obținut de Geoană, nu semnifică un avans real al capacității de convingere, ci o reacție cumulată anti-Băsescu.

Ponta, într-un fel, îi împărtășește destinul. Și el a fost, la ultimul congres, o soluție de avarie. Una care să evite perpetuarea mandatului lui Geoană și revenirea în prim plan a lui Năstase. Și pentru el calitatea de președinte vine, poate prea devreme și în absența experienței și a unei solide suțineri din partea grupurilor de forță. Spre deosebire de Geoană, care și-a epuizat în van resursele – câte le avea – Ponta mai are șanse să crească. Pentru moment are un deficit de legitimitate combinat cu unul de seriozitate, aspect pe care-l speculează sistematic, Băsescu.

Ultimatumul dat lui Geoană poate să constituie un element de limpezire a situației din partid, mult prea des tulburată de fricțiuni interne. Un Geoană exclus ar marca o premieră absolută în viața noastră politică și i-ar ridica cota lui Ponta.

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie