Puține lucruri mai rele i se pot întâmpla unui om decât un accident de circulație ale cărui consecințe aă fie suportate fără a avea vina. Aceasta pare să fie - cel puțin la prima vedere – situația generalului Dan Voinea, de la Parchetul General, care în weekendu-ul trecut a derapat cu un Opel 4x4 pe o șosea din apropierea Scorniceștîlor, între Slatina și Craiova. Din accident a rezultat rănirea gravă a soacrei generalului.
Mediatizarea cazului este, ca de obicei - când e vorba de VIP-uri -excesivă. Se vehiculează supoziții, acuze, responsabilități. Comentatorii zic că generalul mergea cu viteza cailor-putere a mașinii sale performante, sensibil superioară limitelor impuse de codul rutier. Mai spun comentatorii că poliția este extrem de lipsită de transparență în cercetarea cazului, că nici nu 1-a inclus pe buletinul de evenimente din ziua respectivă, că generalul a părăsit locul accidentului (soldat cu o rănire gravă!) înainte să se fi făcut cercetarea și măsurătorile (acelea au fost amânate pe a doua zi!) și alte asemenea. La rândul său ge- neralul zice că n-a pus strop de alcool în gură (s-o fi făcut, oare, prelevare de probe biologice?), că n-a avut viteză defel și că de vină e o pată mare de ulei care s-a lățit - Dumnezeu știe cum și de ce - pe toată șoseaua. Este un meci clasic, pe care, în mod normal, ar trebui să-1 arbitreze poliția prin efectuarea unor cercetări riguroase și imparțiale.
Un „meci" care să nu țină cont nici de rangul actual al celui care s-a aflat la volan, nici de rolul său istoric în condamnarea cuplului de dictatori, nici de misiunea sa de a „rezolva" dosarele Revoluției în concordanță cu imperativele momentului, nici de semnificația macabră a locului din vecinătatea producerii accidentului, nici de ce li s-a întâmplat unora dintre membrii Completului de judecată de la Târgoviște.
Un meci care să țină cont doar de motivele obiective ale faptului că, într-o bună zi, generalului i s-a pus pata. De ulei...