Printre atâtea candidaturi cu sclipici la cârma naþionalei de fotbal, aproape uitasem cã existã un personaj care, cu modestie, tact ºi inteligenþã ne-a calificat la trei turnee finale, obþinând cele mai importante rezultate din istoria fotbalului românesc: Puiu Iordãnescu! Cel pe care mafia procuratorilor, finanþatorilor ºi aranjorilor din fotbal nu l-a mai vrut pentru simplul motiv cã nu putea sã-l manevreze cum dorea ea. Cum a fãcut-o cu un Piþurcã, un Bolloni sau chiar (sau mai ales) cu Hagi. Generalul, om înþelept ºi dus la bisericã a înþeles cum merg lucrurile ºi s-a retras singur. N-a aºteptat sã-i facã vânt tribul becalilor. S-a dus prin Grecia - unde ºi-a negociat prost contractul, a poposit la Rapid - unde a trebuit sã suporte cârpãnoºenia ºi hachiþele lui Copos ºi, sãtul de toate astea a ales sã stea cât mai departe de viesparul naþional ºi al naþionalei. A antrenat prin Arabia Sauditã, departe de casã ºi de familie (douã lucruri pe care le suportã greu) iar acum este pe undeva prin Emirate, la cârma unor echipe care, altfel, nici n-ar fi putut sã viseze la el. Dar economia de piaþã e economie de piaþã ºi în fotbal. Se cãlãuzeºte dupã cerere ºi ofertã. Or generalul nostru, cel atât de galonat, n-a mai avut "funcþie" la intern! Vezi, Doamne, avansasem atât de mult încât el, cu vechile ºi sãnãtoasele lui principii, nu mai reprezenta o certitudine pentru mai-marii acestui sport. A trebuit sã vinã dezastrul din barajul cu Slovenia, ca sã ne amintim cã existã Puiu. ªi ca marii aranjori ai fotbalului, confruntaþi cu perspectiva pierderii privilegiilor ºi a unei eventuale trageri la rãspundere, sã ajungã la aceeaºi concluzie. Oferta este tentantã pentru general. În primul rând s-ar întoarce acasã. În al doilea rând, ar face ce ºtie mai bine. Dar, în acelasi timp, este extrem de riscantã. Existã posibilitatea ca, odatã cu naþionala, el sã preia ºi responsabilitatea tuturor relelor care abia acum ies la ivealã. Sã sã devinã un nou þap ispãºitor pentru oligarhia fotbalisticã atât de iscusit înfiptã în scaune ºi în privilegii. Generalul vine la raport. Trebuie sã fie însã, extrem de atent cu cine dã mâna, pentru cã existã riscul sã rãmânã fãrã câteva degete. |