Probabil cã mutarea din cãmãruÞele Întunecoase, mizerabile ºi pline de mucuri de Þigãri din Casa Scânteii, În halele luminoase din noul sediu a modificat nu numai forma ºi culoarea 'capului' (cam prea oranj, În concepÞia unora), ci ºi orientarea tematicã. Sau asta este impresia care a dorit sã se dea prin atacul frontal declanºat marÞi la unul dintre reprezentanÞii Puterii care se bucurase pânã atunci de o susÞinere necondiÞionatã din partea 'colectivului' de la Evenimentul Zilei care nu ezitase, anterior, sã-ºi trimitã unul dintre ziariºti sã o consilieze pe ministreasã din banii ministerului.Scriu aceste rânduri cu neplãcere, pentru cã nu-mi intrã În obiceiuri sã fac judecãÞi de valoare ºi sã dau note colegilor (asta este una dintre marotele Ev.Z., ai cãrei titulari de azi, chiar dacã nu au nici o contribuÞie la construcÞia istoricã a publicaÞiei, au totuºi orgolii de moºtenitori, printre 'drepturile' moºtenite fiind ºi ac ela de a da exemple concrete de cum ar trebui sã scrie confraÞii ºi cum nu!), dar recenta Întâmplare mi se pare a fi pe nedrept calificatã drept o 'diversiune' sau 'operaÞiune de discreditare' a ministrului Macovei, operatã de duºmanii acesteia. Lucrurile sunt ceva mai simple. Ca om care a lucrat cu reprezentanÞii grupului elveÞian Ringier, aproape cinci ani, cunosc destul de bine filosofia ºi practicile din uzul acestui important concern de presã. Patronii 'Evenimentului Zilei' nu au, În general, interese politice. Au Însã interese comerciale. Un ziar care câºtigã bani este bun, indiferent cu ce este umplut. Dealtfel, despãrÞirea mea de 'Libertatea' s-a produs tocmai datoritã faptului cã n-am crezut, la vremea respectivã, În viabilitatea proiectului de tranformare a ceea ce fusese 'primul ziar liber al RevoluÞiei' Într-un 'McPaper'. Credeam cã publicul cititor românesc nu regresase Încã Într-atât Încât sã accepte o asemenea formulã. M-am Înºelat, dar asta nu Înseamnã cã am regrete, pentru cã fiecare - om sau ziar - are un destin. Mai ºtiu tot de pe vremea acestei colaborãri cã un ziar, cu cât este mai apropiat de putere, cu atât este mai vulnerabil, riscând sã piardã cititorii ca reflex al contradicÞiilor dintre puterea politicã ºi realitate. De aceea, cred cã dupã perioada În care s-a remarcat prin atacurile violente la adresa fostei puteri PSD-iste ºi - implicit - ca susÞinãtor al fostei OpoziÞii, ziarul parcurge o etapã dificilã, fiind perceput ca un soi de purtãtor de cuvânt al celor care conduc astãzi România. Or, o asemenea percepÞie se reflectã În tiraj ºi credibilitate. Atacul la adresa dnei Macovei a fost tocmai o Încercare de a da impresia cã, odatã cu mutarea din Casa Scânteii, ziarul schimbã ºi obiceiurile, dorind sã se poziÞioneze undeva mai la mijloc. Pânã ºi alegerea victimei dovedeºte premeditarea gestului, unul dintre gaze tarii Evenimentului Zilei fiind cunoscut ca tovar㺠de pahar al doamnei Macovei, În vremea când Îi era consilier. Aceastã miºcare - decisã la vârf - a dat, din pãcate greº, transformându-se Într-o gafã monumentalã, care pune sub semnul Întrebãrii ºi mai abitir, credibilitatea unei gazete aflate În cumpãnã traseologicã. ªi profesionalã.