Vă puteţi imagina ce presupune un asemenea volum de muncă? Şi o asemenea dedicaţie? Practic, specialiştii celor două firme care s-au asociat pentru a putea duce la bun sfârşit o dificilă sarcină, au împânzit Europa, cutreierând cele mai importante pieţe turistice – Anglia, Italia, Rusia, Austria, Franţa, Ungaria şi SUA pe deasupra, urmărind două componente: una calitativă şi alta cantitativă. În acest scop s-au făcut nu mai puţin de 10.800 interviuri telefonice, başca 90 de interviuri directe, precum şi două focus-grupuri şi 5 workshopuri! Când s-au pus cap la cap toate aceste date, s-au definit cele mai competitive produse turistice ale României: circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele de tip     city-break, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness!   Adâncindu-se cercetarea s-a mai stabilit că principalele avantaje ale României în materie de turism sunt natura şi peisajele neatinse (lanţul Carpaţilor şi Delta), unicitatea patrimoniului cultural, dar mai ales, autenticitatea culturii şi a stilului de viaţă. Una dintre primele concluzii a fost că României nu i se potriveşte turismul de masă şi că este de preferat să se canalizeze investiţiile spre zonele care deţin un potenţial major, având în vedere, în plus, că pe piaţa internaţională se remarcă o tendinţă de sofisticare a gustului turiştilor, tot mai dispuşi să renunţe la destinaţiile tradiţionale şi la tipul de servicii care s-au uzat prin repetiţie, în favoarea unor experienţe inedite. A reieşit portretul-robot al turistului internaţional dornic să vină în România şi să încerce toate aceste senzaţii noi: călător cu discernământ, dispus să facă eforturi suplimentare ca să ajungă în locuri neexplorate, dornic să evadeze din turismul de masă! Aceşti oameni, pe care-i căutăm cu îndârjire de atâta vreme trăiesc în oraşe mari, călătoresc frecvent, duc o viaţă sănătoasă şi activă, sunt deschişi şi toleranţi, respectă mediul, sunt experimentaţi în tehnolgii de ultimă generaţie. Peste toate, oamenii ăştia sunt lideri de opinie şi formatori de tendinţe, iar recomandările lor pot să orienteze un număr important de amatori de senzaţii tari. 

Deci, toată această cercetare, cu rezultatele obţinute a fost băgată într-un soi de maşinărie care trebuia să dea un lucru al dracului de complex şi de valoros: brandul de ţară al României! Droaia de cercetători s-a bulucit în faţa maşinăriei şi a aşteptat cu sufletul la gură să vadă rezultatul. Ce-a ieşit? O frunză verde (nici o aluzie la fostul ministru al Mediului) cu codiţa albastră. Şi o “Românie” literală tot verde, doar cu o căciuliţă portocalie  pe î-ul din a. Şi textul lămuritor: “Explore the Carpatian Garden”, care a eliminat şi Delta şi Marea, şi a reţinut doar Carpaţii pe care-i împărţim cu alte vreo cinci ţări. Şi grădina dintre ei!

Nici nu mă mir că dna Udrea a fost cucerită de acest efort fantastic de sinteză şi de rezultatul său. N-am nici o îndoială că turiştii ăia speciali, înzestraţi cu toate calităţile pomenite, vor da buzna în grădina dintre Carpaţi să-i culeagă roadele.

Vă daţi seama şi cât a putut să coste chestia asta. Nu vă faceţi griji – ne linişteşte tot doamna Udrea. Sunt bani europeni! Eu însă mă îngrijorez ca european: de ce să-I dăm doamnei Udrea o groază de bani ca să genereze acest sfârâiac pe care-l puteau “fura” amploaiaţii ministerului de pe net?