Un distins finanţist cu care am stat la o parolă, zilele trecute, în cadrul elegant şi distins ar unui modern centru de afaceri, mi-a relatat un episod sugestiv, pretrecut cu vreo opt-nouă ani în urmă, când tocmai se întorsese în ţară după un stagiu profesional în străinătate. Întâlnind un potentat în devenire, dornic să pună miliard lângă miliard pentru a-şi construi propriul imperiu, în republică, acesta i-a spus: cu mintea dumitale şi cu banii mei am putea face minuni! Nu vrei să lucrăm împreună?Uite, se pot face bani frumoşi în sectectorul bancar. Băncile noastre sunt ca nişte fecioare care aşteaptă să fie violate! Cât se poate de legal!!!

Interlocutorul meu n-a marşat la acest apel patetic, având probabil vocaţie mai paşnică decât a miliardarului. Acesta a găsit însă alţi parteneri şi şi-a pus planurile în aplicare: a violat cu succes, în dreapta şi în stânga ajungând un fel de idol al victimelor sale care nu mai reuşeau să-l lase din braţe. Devenise atât de valoros prin ceea ce luase cu amândouă mâinile – ar fi fost şi penibil să refuze - încât, atunci când au fost părăsite, unele „fecioare" şi-au dat sufletul de inimă rea.

Operaţiunile sale au făcut parte dintr-un soi de viol colectiv, din care s-a născut acest bastard numit AVAB, ce încearcă în zadar să-şi lămurească starea civilă prin teste ineficiente de paternitate. Violatorii au fost şi ei niţel hărţuiţi când dădea bine lupta cu corupţia şi ce mai era pe lângă ea, dar şi-au pus banii la păstrare prin cele străinătaţi, pe la madamele respectabile ale sistemului bancar, după care au fost lăsaţi în pace: erau  prea bolnavi ca să suporte rigorile unei eventuale detenţii. Şi, la urma-urmei, atâta timp cât n-au fost reclamaţii, violurile au fost, vorba sa, perfect legale! Vremea violurilor a trecut. A venit vremea stabilimentelor de specialitate în care fecioarele de ieri dau astăzi lecţii de virtute financiară amatorilor de aventuri galant-bancare, sosiţi niţel cam prea târziu la petrecere...