Ziarul personal Octavian Andronic
29 Mar 2024 - 15:41
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

"În 1993 Cristoiu m-a acuzat, deși atunci nu eram corupt"

-- Viorel Hrebenciuc

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

sâmbătă 21 martie 2009 Nr: 2459

Fabrica de diplome

de Octavian Andronic

Probabil că niciodată în istoria sa, România nu a avut un număr atât de mare de deținători de diplome universitare pe cap de locuitor. În perioada comunistă, diploma a fost ridicată la rangul de valoare supremă: aveai diplomă, aveai parte!
S-au identificat două categorii de deținători de diplome: pe de o parte – în minoritate – cei care săriseră treptele politice pe bază de „origine sănătoasă” și care, în noile poziții, aveau nevoie de confirmări suplimentare. Nu au fost deloc rare cazurile – și asta până prin anii 60 – când unii activiști de partid terminau o facultate înaintea liceului și ceilalți. Cu timpul, situația s-a reglementat și marea piatră de încercare a devenit admiterea la o facultate. Examenele erau relativ exigente și selecția se făcea în mod aproape natural, mai ales după ce au fost retrase locurile rezervate candidaților proveniți din cadrul unor categorii sociale favorizate (muncitori, țărani săraci). România și-a format, până în 1989, o categorie de intelectuali solidă și competitivă. Rămânerea în afara studiilor academice însemna, de cele mai multe ori, excluderea de la avansul profesional și social. Unica – din câte îmi amintesc – facilitate universitară păstrată a fost aceea că absolvenții școlilor de miliție aveau acces direct în anul al III-lea al facultăților de Drept și puteau profesa ca juriști după trecerea în rezervă. Această facilitate s-a răsfrânt și asupra slabei calități a edificiului de comandă din instituțiile represive, unde au continuat să conteze devotamentul și subordonarea față de șefi.

România a ieșit deci, din dictatură, cu o mare foame de diplome, printre altele. Demonetizarea învățământului s-a produs în primii ani, prin mărirea fără nicio noimă a numărului de locuri în facultăți și prin relaxarea criteriilor de admitere.
Învățământul privat a venit ca o consecință a acestei stări de lucruri, asigurând unul dintre principiile pieței: echilibrul dintre cerere și ofertă. Până să se reglementeze, s-a produs o adevărată explozie universitară, instituții de învățământ superior înființându-se aproape pretutindeni, principalul criteriu de selecție fiind capacitatea candidatului de a plăti taxele aferente. Care taxe și-au spus cuvântul și în criteriile de exigență, coborâtă cel mai adesea până la limita de jos. Absolvenții de facultăți au început să iasă pe bandă rulantă, punând societatea în fața unei înflații globale și afectând, totodată, și calitatea pregătirii din instituțiile de stat, nevoite să facă față concurenței. Afacerile înfloritoare s-au confruntat mai întâi cu acreditarea, care a devenit un instrument de selecție politică sau pe criterii de interes. Cea mai gravă consecință a acestui fenomen o constituie piața neagră a diplomelor. Nu puțini „investitori” au ajuns la concluzia că e inutil să cheltuiască pentru a pune pe picioare o instituție de învățământ, când te poți rezuma la produsul final: diplomele! Experții apreciază că cel puțin un sfert dintre diplomele deținute în prezent sunt false, iar posesorii lor nici n-au călcat printr-o universitate. Că, prin aceste diplome, bugetul statului este jecmănit de sume importante acordate ca sporuri sau ca indemnizații. Că nivelul calitativ al prestației acestor farsori afectează însăși baza societății.

Ceea ce s-a descoperit, recent, pe la Alexandria, dacă nu mă înșel, este ca și în alte cazuri, doar o părticică din ansamblu. Diplome s-au falsificat și s-au traficat aproape pe la toate instituțiile din țară, în procente mai mari sau mai mici. O investigație exhaustivă este imposibilă, iar consecințele ei ar putea fi dezastruase, punând sub semnul întrebării funcționarea întregului sistem. Este motivul pentru care cred că, cu tărăgănările de rigoare, lucrurile se vor opri aici. Pentru că, ce să facem? Umplem închisorile cu posesori de diplome, permise de circulație și alte documente falsificate la nivel național?

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie