Avem iarĂŁÂşi crizĂŁ la Externe: sĂŁtul de critici – dar Âşi de propriile gafe - Cioroianu Âşi-a dat demisia. I-a dat Âşi o satisfacĂžie preÂşedintelui BĂŁsescu, cel care s-a opus de la ĂŽnceput numirii sale, acuzându-i lipsa de experienÞã.

TĂŁriceanu ĂŽnsĂŁ s-a ĂŽncapaÞânat Âşi a fĂŁcut chiar o remaniere ca sĂŁ-l poatĂŁ numi. Pe 1 Aprilie, ĂŽn ajunul Summit-ului NATO, Cioroianu a ĂŽmplinit un an de la preluarea Externelor. Câteva zile mai târziu a  renunĂžat de bunĂŁ voie, sub presiunea evenimentelor Âşi a criticilor.

Cioroianu a fost cel de-al 9-lea ministru de la Externe. O sumarĂŁ cercetare statisticĂŁ ne aratĂŁ cĂŁ dintre cei 9, doar patru au fost diplomaĂži de carierĂŁ: Sergiu Celac, Teodor MeleÂşcanu, Mircea GeoanĂŁ Âşi RĂŁzvan-Mihai Ungureanu. Cioroianu a fĂŁcut parte din categoria intelectualilor cu veleitĂŁĂži politice. Ceea ce-l face unic ĂŽn aceastĂŁ galerie nu este atât lipsa experienĂžei dpilomatice, cât lipsa experienĂžei de lucru cu un colectiv. Cioroianu n-a mai fost niciodatĂŁ Âşef peste alĂžii. Un alt exemplar din categoria sa, PleÂşu, a mai avut mĂŁcar exerciĂžiul mandatului de la CulturĂŁ. NĂŁstase Âşi Severin fuseserĂŁ miniÂştri sau conducĂŁtori de instituĂžii. Roman avea experienĂža a douĂŁ guverne... O altĂŁ concluzie o constituie faptul cĂŁ doar 4 Âşi-au derulat mandatul integral: Celac, pe durata guvernului provizoriu, Adrian NĂŁstase, pe durata primului guvern rezultat din alegeri, MeleÂşcanu Âşi GeoanĂŁ pe parcursul unui mandat complet. O situaĂžie aparte a deĂžinut acest portofoliu pe parcursul celor douĂŁ guvernĂŁri de centru dreapta, cel al ConvenĂžiei Democrate Âşi al AlianĂžei DA, când s-au succedat nu mai puĂžin de 5 miniÂştri. O altĂŁ concluzie interesantĂŁ este cĂŁ dintre ocupanĂžii acestei funcĂžii trei au devenit ulterior Âşefi de partide – MeleÂşcanu la APR, NĂŁstase la PSD Âşi GeoanĂŁ tot la PSD. Doar Petre Roman a pierdut Âşefia. Dealtfel, funcĂžia a fost consideratĂŁ ĂŽntotdeauna ca o trambulinĂŁ spre noi demnitĂŁĂži. Pe când era prim-ministru, Adrian NĂŁstase a caracterizat condiĂžia ministrului de Externe (vizându-l pe GeoanĂŁ) ca pe una extrem de comodĂŁ: faci vizite ĂŽn strĂŁinĂŁtate, iar apoi te ĂŽntorci acasĂŁ Âşi dai declaraĂžii la presĂŁ. N-ai trabĂŁ cu frecuÂşul de fiecare zi al guvernului din care faci parte!

Iatã Însã ca n-a fost cazul, nici pentru Ungureanu ºi nici pentru Cioroianu. Dacã primul a avut ºansa unei reveniri, În funcÞie de complicatul algoritm al disputelor de la vârful puterii, pentru Cioroianu nu se prefigureazã aºa ceva. Partidul sãu κi trãieºte ultimele luni la putere, iar poziÞia sa În PNL este departe de a fi una solidã. Una peste alta cred cã opÞiunea lui Tãriceanu ºi propria sa Îndârjire În a ocupa acest post i-au fãcut mult rãu.

Ce se va ĂŽntâmpla ĂŽn continuare? Viitorul ministru va avea un mandat „scurt”, de cel mult 9 luni, suficient pentru a face un copil, dar prea puĂžin pentru a reconstrui un minister pe care experienĂžele ultimilor doi titulari l-au vĂŁduvit de autoritate Âşi de experienÞã. Linia a doua este plinĂŁ de anonimi, aÂşa ĂŽncât o decizie de numire „tehnicĂŁ” va trebui sĂŁ cĂŁutatĂŁ pe la ambasade. Dar, probabil ca cea mai nimeritĂŁ soluĂžie ar fi Mihnea Constantinescu, actualul Âşef de cabinet al lui TĂŁriceanu, un birocrat cu experienÞã Âşi cu ponderare, care l-au fĂŁcut util mai tuturor guvernelor, de la Petre Roman pânĂŁ la Adrian NĂŁstase. Iar misiunea sa va fi ĂŽn primul rând aceea de a gĂŁsi soluĂžia unei convieĂžuiri pe termen scurt cu celĂŁlalt pol de putere, de la Cotroceni.