Ceea ce se întâmplă acum cu PSD-ul este fără precedent în istoria de două decenii a partidului.
Niciodată, până la această rundă, alegerea echipei conducătoare nu a constituit o necunoscută de un nivel asemănător. De obicei, congresul valida hotărâri dinainte luate și acceptate, deciziile nefiind puse sub semnul întrebării. O singură dată lucrurile s-au abătut de la făgașul normal - în 2005. Dar atunci, rezultatul final nu a fost consecința unei competiții, ci al manevrelor de culise prin care „primejdia” întoarcerii lui Iliescu la cârma partidului a fost înlăturată de gruparea care se simțea vizată de intențiile de curățenie politică și ideologică pe care acesta promisese să le facă.
Se pare că epoca liderilor puternici, necontestați, a apus pentru totdeauna. A venit vremea democrației de partid. Care înseamnă că nimeni nu este suficient de puternic, de autoritar, pentru a-și asigura dinainte victoria. De altfel, democrația cam asta înseamnă: triumful celor mediocri, manipulabili. Personajele autoritare prezintă un pericol și, de regulă, majoritatea se coalizează împotriva lor.
Cu mai puțin de 48 de ore înaintea congresului, lucrurile nu sunt deloc clare. Ba, din contră, sunt extrem de fluide și balanța șanselor tresare tot timpul, nehotărâtă, între listele închise sau deschise și uninominalul preferat de către candidați.Nici lista acestora nu este suficient de clară pentru a ști care sunt principalele elemente în joc. Deși beneficiază de pole-position-ul președintelui în exercițiu, Mircea Geoană nu pare, deloc, să se desprindă în câștigător, mai ales că Ponta, intrat mai târziu în cursă, suscită interesul unei părți tot mai importante a electoratului intern. Ezitantul Năstase ar putea produce și el o regrupare considerabilă dacă se va re-hotărî să candideze. Cât despre candidatura neortodoxă a lui Mazăre, nu este deloc exclus să rupă și ea contingente notabile. Diaconescu și Mitrea rămân și ei în cărți, chiar dacă fără șanse prea mari.
Ce înseamnă asta? Că PSD-ul se află într-o etapă în care nu dispune de lideri autentici, capabili să remorcheze partidul spre pozițiile de altădată. Retragerea lui iliescu din toate funcțiile complică și mai mult lucrurile, mai ales că aceasta nu are un legatar desemnat care să-i preia coeficientul de popularitate. Sâmbătă, nu doar în culise, se va da o bătălie dură, lipsită de menajamente, pentru o moștenire grevată de prea multe ipoteci…