Nu ºtiu cum se face, dar de îndatã ce se întrevede o portiþã de speranþã spre ceea ce nãdãjduim din greu în ultimii ani (pãcãtoasa de UE ºi pãcãtosul de NATO!), cum pac la Rãsboiu' câte o notã cum cã nu ºtim ce-am face ºi ce-am drege noi pe-alãturea de obiectiv. Eram în stare sã pariez cã dupã ce dl Bush a zis cã la Praga ar cam trebui sã fim pregãtiþi de intrare ºi cã nimeni n-ar trebui sã ne punã beþe în roate, va apare ceva care sã ne mai tempereze entuziasmul. ªi chiar aºa s-a întâmplat! Undeva, pe un site, cineva a descoperit cã "The New York Times" ar fi citat un studiu fãcut de nu se ºtie cine din care reieºea cã Belarus, Ucraina ºi nelipsita Românie ar fi fãcut comerþ de arme cu Irakul! Ca sã vezi potrivealã! S-a mai întâmplat ºi prin '95, când s-a spus cã "Aerofina" ar fi livrat niºte sisteme de ghidaj, informaþie nesusþinutã - din câte-mi aduc aminte - de probe. A fost una dintre "bombele" de presã pe care disputa politicã a ultimilor ani le-a manipulat în paguba generalã. Pentru cã - lucru cu care nu ºtiu dacã trebuie sã ne mândrim sau sã ne ruºinãm - în timp ce toþi marii producãtori de armament ai lumii au alimentat copios - dar în tãcere - teatrele de disputã de pe mapamond, noi ne-am rãzboit cu noi înºine. Nici n-am fãcut cine ºtie ce scofalã (au mai fost încercãri "particulare" de vânzãri) ºi nici nu ne-am apãrat imaginea. Expuºi direct în toate embargourile de pânã acum, sãriþi sistematic de compensãrile pe care le-am solicitat, ne aflãm în situaþia clasicã a prostituatei din zicala de largã circulaþie pe care nu doresc sã o mai amintesc. Embarg-o, naþie românã, cu nãdejde! N-o fi moarte de om dacã nu intrãm în NATO!