Remember '03 "Este PNL un partid de buzunar? Nu cred. Dar nici un partid important nu este, cu doar 10 la sutã din opþiuni. PNL-ul ar putea fi, însã, oricând, elementul care sã încline balanþa electoralã într-o parte - cam cum a fost PD-ul lui Roman în '96. Este cert cã de unul singur n-are o altã perspectivã decât opoziþia, iar în opoziþie, vocea unui Stolojan se va auzi mai puþin decât a unor tenori de profesie, precum Bãsescu ºi Vadim. Problema PNL-ului este de a deveni credibil, cã o alternativa certã de dreapta, într-o societate în care stânga este mult mai numeroasã ºi mai diversã. Oricum, cearta celor douã partide ramâne un episod minor, de conjuncturã sau de tatonare, pânã la clarificarea strategiilor electorale pentru 2004.Luna de miere a "polului" a durat puþin.Pânã când au început sã aparã neînþelegerile determinate, pe de o parte, de aroganþa "fratelui mai mare", iar pe de alta de orgoliile "fratelui cel mic". Umaniºtii au obþinut cu greutate posturi de mâna a doua în administraþie, fiind contraþi sistematic ºi în dorinþa lor de a avea grup parlamentar propriu, pe motiv cã regulamentele nu permit formarea de astfel de grupuri cu "întãriri pe parcurs". Disputele din teritoriu au rãbufnit sistematic la vârf, umplându-i pe umaniºti de frustrãri ºi pe pesediºti de nervi. Cu atât mai mult cu cât din punct de vedere ideologic PUR-ul a fãcut un veritabil slalom, de la profilul de stânga, socialist, de pe care demarase, spre o ideologie social-liberalã, de la care se prefigureazã un ultim viraj, spre creºtin-democraþia lãsatã în paraginã de þãraniºti. Divorþul survenit zilele trecute era previzibil ºi se încadreazã în clasica nepotrivire de caracter. Iniþiativa lui Voiculescu este, însã, una riscantã: e greu de presupus cã PUR va câºtiga pânã la alegeri cele 4 procente care-i lipsesc pentru a trece ºtacheta parlamentarãa de unul singur.Renãscut în primele zile ale lui '90 din cenuºa þãrãnismului interbelic, pãstratã în urnele unor supravieþuitori ai Gulgului comunist, partidul a reprezentat o alternativã interesantã pentru o parte din oponenþii radicali ai noilor forþe politice.Construit în jurul personalitãþii puternice a lui Corneliu Coposu, PNÞCD a avut o evoluþie superioarã celei ai celuilalt 'istoric' - PNL, mãcinat înainte de vreme de veleitãþile unui numar prea mare de lideri. În edificarea unei opoziþii unite, în cadrul CDR, PNÞCD a beneficiat de o poziþie privilegiatã, algoritmul oferindu-i o situaþie net superioarã dotãrii sale naturale. Dispariþia lui Corneliu Coposu a fost, în realitate, semnalul declanºãrii declinului unui partid tot mai copleºit de responsabilitãþi pentru care nu deþinea resursele umane necesare. Accesul la guvernare în cadrul coaliþiei democratice a fost lovitura de graþie datã þãrãnismului: incompetenþa crasã a oamenilor promovaþi de partid, lipsa de realism politic ºi amatorismul cras au transformat momentul de speranþã al alegerilor din '96 într-un cortegiu al dezamãgirilor. Ieºit jenant din prima scenã politicã printr-un palmares ce l-a plasat în afara cadrului parlamentar, PNÞCD-ul a intrat în zona unui cancer generalizat al credibilitãþii sale. |