Vorbeam (în scris!) zilele trecute despre semnificaþia abordãrii de cãtre preºedintele Iliescu a subiectului "Priboi", taman când chestiunea pãrea sã fie îngropatã în uitare. O uitare favorabilã ºefului Comisiei de Control SIE din Parlament, faþã de al cãrei trecut securist se ridicaserã o serie de obiecþii, legate în special de credibilitatea demersului nostru faþã de accesul în NATO. Disputa publicã se încheiase nedecis, în special datoritã refuzului premierului de a renunþa la fostul sãu consilier sub presiunea "ºantajului" la care se dedaserã adversarii sãi politici (ºi nu numai ei!). Intervenþia preºedintelui este însã, una de naturã sã complice lucrurile. Mi-e greu sã cred cã dl Iliescu s-a aliat aºa, peste noapte, cu neprietenii premierului, procedând la o loviturã sub centurã. Cred mai degrabã într-o mai puþin subtilã presiune la adresa loialitãþii delfinului sãu faþã de un colaborator pe care, în mod sigur îl preþuieºte, determinatã de o apreciere mai realistã a situaþiei. Dl Iliescu s-a convins - sau a fost convins - cã menþinerea d-lui Priboi în funcþie afecteazã ºansele ºi aºa destul de mici ale României de a accede în NATO, generând o fireascã neîncredere în buna noastrã credinþã printre parteneri. Deja nu mai este vorba de competenþa d-lui Priboi pe funcþia datã, ci despre seriozitatea demersului românesc care nu poate merge alãturi de NATO cu oameni care s-au format împotriva sa. Mi-e teamã cã premierul n-a înþeles pe deplin motivele preºedintelui. Mi-e teamã cã a luat chestiunea ca pe un afront personal. Pentru cã atunci n-ar fi replicat, public ºi cu nãduf pe tema monopolului infracþional pe care Cotrocenii ar urma sã-l realizeze prin constituirea comunitãþii serviciilor de informaþii. Întrebãrile retorice ale premierului, exprimate la Cãlãraºi, au, în subtext, o conotaþie reproºabilã. Este evident cã nu teama de monopol este cea care l-a inspirat pe ºeful Executivului, ci neplãcerea pe care i-o cauzeazã perspectiva pierderii unui meci. A unui meci mai important pentru þarã decât pentru propriul sãu orgoliu.