Sincer sã fiu m-am cam sãturat de aceleaºi figuri care reprezintã de mai bine de vreo 15 ani interesele a ceea ce continuãm sã considerãm a fi sindicatele.
Acestea s-au nãscut pe vremea lui Marx ºi ºi-au continuat existenþa fãrã a þine cont de schimbãrile care s-au produs în societatea modernã, unde tranºeele dintre exploataþi ºi exploatatori au fãcut loc unor simboluri mai nuanþate.
Atâta timp, însã, cât vom continua sã aplicãm lucrurile prin prisma luptei de clasã, vom avea parte de figuri asemeni aceleia a dlui Bogdan Hossu. Acesta, preocupat de soarta sindicaliºtilor sãi în situaþia de crizã, tot mai acutã, îºi scormoneºte mintea ºi gãseºte soluþii care te lasã perplex. În viziunea domniei sale, o modalitate de apãrare a intereselor salariaþilor ar putea fi aceea a desfiinþãrii drepturilor de autor. Potrivit filosofiei dlui Hossu, vreo 200.000 de persoane s-ar prevala de o atare condiþie pentru a fi plãtiþi cu evitarea unor taxe. ªi enumerã aici notarii, contabilii ºi arhitecþii, care prosperã în dauna altor categorii.
Procedeul pe care-l foloseºte dl Hossu este comun aceluia de care uzeazã, prin tradiþie, bãrbaþii înºelaþi de neveste: scoaterea patului din casã ºi aruncarea lui la gunoi! Orbit de mulþimea notarilor, arhitecþilor ºi contabililor, dl Hossu nu-i mai vede pe actorii, muzicienii, oamenii de culturã în general, regizorii sau ziariºtii care îºi „vând” produsul talentului sau aptitudinilor, un produs care nu poate fi cuantificat în maniera marxistã a producãtorului tradiþional de pantofi. Dacã premierul Boc va asculta sugestia dlui Hossu, atunci toate aceste categorii de performanþã ar trebui sã se încoloneze în faþa biroului de plasare, aºteptând sã fie angajaþi cu program standard de opt ore în care sã producã atâtea articole, scenarii, tablouri sau cronici câte vor fi prevãzute în contractul colectiv de muncã.
Ce n-a sesizat nici dl Hossu ºi nici guvernanþii este cã aceastã crizã marcheazã un proces acut de modificare a relaþiilor de muncã. Tot mai puþine meserii pot fi încadrate în sistemul clasic de opt ore zilnic, cu fiºe de pontaj, concedii sau învoiri. Piaþa muncii s-a diversificat odatã cu produsele care nu se mai regãsesc în momenclatoarele pe care se strãduie în van Ministerul Muncii sã le aducã la zi. Tot mai multe profesii se exercitã la domiciliu ºi nu într-un sediu comun, pe intervale de timp variabile, cu modalitãþi de evaluare specifice. ªi cu metode de remunerare adecvate. „Drepturile de autor” sunt modalitatea cea mai adecvatã de evaluare a acestui nou tip de relaþii de muncã ºi tocmai pe acestea dl Hossu vrea sã le desfiinþeze ca sã nu mai tragã chiulul la impozite câþiva notari ºi alþi câþiva contabili. Din contrã, cred cã Guvernul ar putea aplica o campanie anticrizã mult mai eficientã luând în considerare introducerea de reglementãri care sã facã mai eficinte aceste procedee, reducând eforturile statului ºi ale angajaþilor în general, acolo unde acestea devin ineficiente. Iar dl Hossu ar putea sã rãmânã în posesia dreptului de autor pentru o idee tâmpitã. ªi, dacã cineva e dispus sã i-o plãteascã, poate încasa ºi ceva bani pe ea. Ca sã aibe mulþumirea de a nu-ºi fi stors creierii pe gratis.
|
| Accesari:
3953
|
Adauga o opinie