Traian Bãsescu retrãieºte drama lui Ceauºescu. Acesta nu dispunea de un popor suficient de bun pentru el. Lui Bãsescu îi lipseºte un partid pe mãsurã. Constatã asta aproape în fiecare zi ºi cu fiecare boacãnã pe care o fac Boc, Anastase ºi ceilalþi lideri, datoritã cãrora PDL-ul a coborât la cea mai scãzutã cotã de încredere din istoria sa.
Decizia Curþii Constituþionale la Legea Educaþiei Naþionale a umplut paharul. Puterea stã într-un picior ºi riscã sã cadã la cel mai mic brânci. Maghiarii sunt profund dezamãgiþi de calitatea parteneriatului ºi se gândesc serios sã iasã din joc. UNPR-ul transmite ºi el ameninþãri voalate. De partea cealaltã, socialiºtii ºi liberalii îºi digerã succesul ºi fac planuri. Racolarea UDMR-ului ar fi suficientã pentru ca întregul eºafodaj al coaliþiei sã se prãbuºeascã.
Ce face preºedintele? Dã tot mai des semne de nemulþumire. ÃŽl atacã, acum, direct pe Blaga, cã n-a fost în stare sã þinã lucrurile în mânã la Interne, cum o face, iatã, neexperimentatul Igaº. Este iritat de faptul cã „mulþi îºi închipuie cã instituþiile lucreazã în funcþie de cine e la Cotroceni”. Da’ de unde, pe unii îi doare exact în cot. Dovadã – scandalul ALRO. Ruºii - explicã preºedintele - au venit la el pentru cã s-au sãturat sã dea ºpagã! Un an s-a rugat Bãsescu de Videanu sã-l schimbe pe directorul de la Hidroelectrica. ªi l-a fãcut adjunct! ÃŽnseamnã, logic, cã „frãþia ºpãgii” e mai puternicã decât Guvernul ºi preºedinþia la un loc. Ca sã scape de unii miniºtri cãrora li se dusese buhul, a fost necesarã o subtilã remaniere ºi tehnica umblatului cu mãnuºi. Ministerele au devenit stat în stat, unde totul se tranzacþioneazã dupã cutume imune la alþi stimuli decât cei „tradiþionali”.
Puterea actualã este în impas. Greu de presupus cã va renunþa, lãsând locul altora – cum sugera tot preºedintele. Ceva, însã, trebuie fãcut. Niºte schimbãri. De oameni, care nu reuºesc sã se ridice la înãlþimea misiunii lor. Pentru asta, Bãsescu va trebui sã gãseascã soluþii. Nu se mai poate continua cu Boc. Nu se mai poate continua cu Roberta Anastase. Nu se mai poate continua cu Toader sau, dacã se poate, finalul devine mai mult decât previzibil. Iar dacã nici asta nu poate, ca preºedinte, nu noi ºi iluziile noastre suntem de vinã. |