După 13 ani de economie aşa-zis de piaţa şi după o privatizare cvasi-totală, turismul românesc de litoral pică cu succes cel mai important examen al său. Într-un sezon în care s-au făcut pregătiri mai mari ca oricând şi în care investiţiile au atins sume considerabile, gradul de ocupare în vârf abia depăşeşte o jumătate din capacitate! Nemaiînţelegând nimic, managerii particulari şi autorităţile locale se dau cu capul de pereţi.  Ei ştiu şi văd că turiştii nu sunt nici pe departe atât de mulţi pe cât ar rezulta din statisticile pe care le foloseşte fostul ministru al Turismului.  Sunt puţini şi speriaţi, cu excepţia celor puţini care toacă cu nonşalanţă pe litoral bani pentru care n-au prea asudat în ţară.  Nici măcar mâna de ajutor a televiziunilor care par să se fi mutat la mare cu căţel şi purcel nu prea le este de folos pentru că în afară de faptul că ocupă nişte locaţii, dând senzaţia de aglomeraţie, altceva nu realizează.  Poate doar enervarea patronilor şi a personalului cu fiţele de vedete ale figuranţilor. Litoralul românesc trăieşte o dramă: aceea de a fi prea scump pentru turiştii români şi prea neinteresant pentru cei străini.  Este greu să mai găseşti vreun motiv pentru care neamţul, de pildă, să prefere Mamaia, oricărei alte staţiuni din Turcia, Grecia şi chiar Bulgaria.  Pe vremuri veneau grămadă pentru că statul două săptămâni la Mamaia îi costa mai puţin decât acasă, başca faptul că în faţa puţinelor mărci din buzunarele lor autohtonii făceau sluj.  Acuma nu mai fac sluj nici măcar în faţa euro-ului, iar sejurul costă considerabil mai mult decât indemnizaţia europeană de şomaj. Despre cea românească să nu mai vorbim. Drama litoralului românesc este, în ultimă instanţă, aceea că a făcut pasul de la un serviciu social la o prestaţie turistică fără a-l însoţi de o manieră adecvată de a gândi schimbările.  Ca pe vremuri, au - n-au turişti, hotelierii majorează tarifele la 15 iulie.  Au făcut-o şi anul ăsta. Rezultatul?  O cameră goală de 300.000 lei a devenit o cameră goală de 1.500.000 lei.  De crescut a crescut doar paguba.  Şi va costa în continuare atât timp cât nu vor înţelege că turismul este un lucru al dracului de delicat.