Neavând alte modele la ĂŽndemânĂŁ, dupĂŁ un „regim” de jumĂŁtate de secol, românii din politicĂŁ l-au ales pe acela al fotbalului. Uneori, chiar, domeniile s-au ĂŽntrepĂŁtruns atât de mult ĂŽncât unii politicieni s-au crezut mai degrabĂŁ Âşefi de cluburi sau jucĂŁtori decât viceversa. Pe mĂŁsurĂŁ ce ĂŽnaintĂŁm prin meandrele concretului democraĂžiei, pe atât lucrurile devin mai confuze. Iar când vine vorba de doctrine, intrĂŁm chiar ĂŽntr-un domeniu presĂŁrat cu nenumĂŁrate pericole. Scena noastrĂŁ politicĂŁ s-a ĂŽmpĂŁrĂžit, de la ĂŽnceput, ĂŽn douĂŁ: dreapta Âşi stânga. Sau stânga Âşi dreapta. Stânga celor mulĂži Âşi nĂŁpĂŁstuiĂži de comunism, ĂŽn diverse forme (unii fiind fĂŁcuĂži chiar Âşefi, pentru a suporta mai abitir teroarea), Âşi dreapta celor mai puĂžini, dar care se considerau mai altfel decât ceilalĂži. Înscrierea ĂŽn cele douĂŁ curente s-a fĂŁcut nu pe bazĂŁ de program, ci pe bazĂŁ de modele Âşi afinitĂŁĂži. Cei care l-au plĂŁcut pe Iliescu s-au aliniat la stânga. Cei care au crezut cĂŁ seamĂŁnĂŁ cu Coposu, s-au aliniat la dreapta. ÂŞi a ĂŽnceput bĂŁtĂŁlia politicĂŁ.Treptat, opĂžiunile au ĂŽnceput sĂŁ vizeze centrul, rĂŁmas liber, spre care au migrat, teoretic, Âşi cei din stânga, Âşi cei din dreapta, pe motiv cĂŁ dĂŁdea mai bine Âşi te ferea de extremism. Confuziile n-au ĂŽntârziat sĂŁ se manifeste. Stânga, ajunsĂŁ la Putere, a ĂŽnceput sĂŁ aibĂŁ apucĂŁturi de drapta, iar dreapta, când i-a venit rândul, s-a ĂŽntrecut ĂŽn stângism. Doctrina n-a mai contat decât ca reper justificativ. CompetiĂžia a fost cea care a primat. Ca-n fotbal. Nu conteazĂŁ cu ce ideologie câºtigi meciul sau campionatul. Important e sĂŁ câºtigi, Âşi dupĂŁ aceea explici ce ideologie, ce programe Âşi ce platformĂŁ ai folosit când ai Âşutat cu stângul sau cu dreptul.
Am fĂŁcut aceastĂŁ lungĂŁ introducere pentru a ilustra ce se ĂŽntâmplĂŁ ĂŽn acest moment ĂŽn politica româneascĂŁ, odatĂŁ cu previzibila apariĂžie pe scenĂŁ a „celui mai puternic” partid de dreapta: Partidul Democrat Liberal. În primul rând, numele „sunĂŁ ca dracu” – vorba lui Roman. E ca Âşi cum ai zice cĂŁ a luat fiinÞã echipa „Steaua-Dinamo”. În fine. Partidul, cicĂŁ e de dreapta. Dar s-a nĂŁscut, a crescut Âşi a prosperat  la stânga - prin partea sa majoritarĂŁ. A crezut atât de tare ĂŽn valorile socialismului ĂŽncât s-a opus din rĂŁsputeri primirii fratelui vitreg ĂŽn InternaĂžionala SocialistĂŁ. Apoi, deodatĂŁ, cu arme Âşi bagaje a fĂŁcut pasul la dreapta, devenind popular. Pentru cĂŁ aÂşa au decis Âşefii sĂŁi. Acum s-a ĂŽnhĂŁitat cu un partiduleĂž desprins din coasta dreptei, care se pretinde liberal Âşi care proclamĂŁ cĂŁ va perpetua valorile liberalismului. Unde? În AlianĂža Popularilor europeni, aflaĂži la cuĂžite cu liberalii europeni? Toate aceste viraje nu fac decât sĂŁ-l zĂŁpĂŁceascĂŁ pe bietul alegĂŁtor care nu mai ĂŽnteĂžege nimic. ÂŞi atunci se concentreazĂŁ asupra fotbalului, unde lucrurile,cel puĂžin din punctul de vedere al doctrinei, sunt mult mai clare. Acolo câinii sunt câini, ultraÂşii sunt ultraÂşi, sau Rapidul e Rapid...