Cei patru ani de guvernare ai AlianĂžei, dar ĂŽn special ultimii doi, asupra cĂŁrora Âşi-a pus amprenta guvernarea de gaÂşcĂŁ a liberalilor, au consemnat cel mai mare dezmĂŁĂž bugetar din istoria, poate, a ultimului deceniu.

În virtutea principiilor economiei de piaÞã, banul public a fost jefuit la drumul mare, fĂŁrĂŁ ruÂşine Âşi fĂŁrĂŁ opreliÂşti. Practic, nu a mai existat niciun fel de control al modului ĂŽn care cei ĂŽndrituiĂži sĂŁ foloseascĂŁ banii daĂži de la buget au ĂŽmpĂŁrĂžit Âşi au distribuit sumele alocate. Curtea de Conturi, consideratĂŁ ĂŽncĂŁ o instituĂžie depĂŁÂşitĂŁ, de sorginte comunistĂŁ, n-a fĂŁcut decât sĂŁ constate – acolo unde s-a putut – ce s-a ĂŽntâmplat cu alocaĂžiile bugetare Âşi sĂŁ trimitĂŁ rapoarte unui Parlament – el ĂŽnsuÂşi un ĂŽnghiĂžitor nesĂŁtul de bani – care n-a avut niciodatĂŁ timp sĂŁ le ia ĂŽn discuĂžie. Practic, orie Âşef de instituĂžie s-a transformat ĂŽntr-un dictator financiar: el Âşi-a stabilit salariul Âşi sporurile, el a dispus ce cheltuieli Âşi cum se fac Âşi nu a dat socotealĂŁ nimĂŁnui. Modelul a fost dat de ĂŽnsuÂşi Âşeful Guvernului, care a ĂŽnfiinĂžat nenumĂŁrate agenĂžii unde sĂŁ-Âşi poatĂŁ plasa clientela politicĂŁ Âşi sĂŁ o fidelizeze prin lefuri exorbitante. DouĂŁ au fost, ĂŽn acest interval, direcĂžiile ĂŽn care au curs, cu nemiluita, fondurile: achiziĂžii exorbitante, de maÂşini de lux, de aparaturĂŁ, de mobilier Âşi cheltuieli de deplasare. DacĂŁ cineva ar face o socotealĂŁ, ar constata cu surprindere, cĂŁ numĂŁrul zilelor ĂŽn care angajaĂžii statului s-au aflat ĂŽn strĂŁinĂŁtate, ĂŽn vizite de tot felul, de la documentĂŁri exotice pânĂŁ la ĂŽnfrĂŁĂžiri ciudate, depĂŁÂşeÂşete numĂŁrul zilelor prestate la locul de aÂşa-zisĂŁ muncĂŁ. Unul dintre cei mai mari cheltuitori de bani publici este chiar Ministerul de FinanĂže, a cĂŁrui sumedenie de Âşefi Âşi ÂşefuleĂži dispun, pe lângĂŁ lefuri Âşi sporuri, de multiple prezenĂže ĂŽn consilii de administraĂžie. Aceste consilii sunt cea mai ÂşmechereascĂŁ cale de a se fura bani legal: cei care trebuie sĂŁ aprobe leafa directorului, sunt remuneraĂži lunar, pentru participarea la ÂşedinĂže, cu 20% din aceastĂŁ leafĂŁ. Consiliile de supraveghere sunt alte sinecuri pe bani mulĂži, ca Âşi comisiile de privatizare, care nu se grĂŁbesc niciodatĂŁ sĂŁ ĂŽncheie o privatizare din simplul motiv cĂŁ atunci ĂŽnceteazĂŁ sĂŁ le mai curgĂŁ banii ĂŽn buzunare. A fost de toatĂŁ comedia uimirea pe care a interpretat-o TĂŁriceanu atunci când a ieÂşit scandal cu lefurile Âşefilor de agenĂžii – de parcĂŁ nu el le fĂŁcuse, pe multe din ele, Âşi de parcĂŁ nu Âştia cu cât sunt plĂŁtiĂži ciracii pe care i-a numit acolo.

Noul guvern vine hotĂŁrât sĂŁ taie ĂŽn carne vie Âşi sĂŁ economiseascĂŁ, doar la prima strigare, un miliard de euro! VĂŁ daĂži seama? Un miliard de euro numai din cheltuielile inutile fĂŁcute ĂŽn ministere Âşi alte instituĂžii publice! DacĂŁ Boc ar avea un minim interes sĂŁ adânceascĂŁ problema – dar nu-l lasĂŁ clientela democrato-socialĂŁ care aÂşteaptĂŁ salivând sĂŁ intre ĂŽn pâine – cifra s-ar putea dubla sau chiar tripla Âşi s-ar gĂŁsi Âşi banii pentru profesori Âşi pentru mame, pe care acum SĂŁrbu de la MuncĂŁ ĂŽi cautĂŁ Âşi nu-i gĂŁseÂşte.

ÂŞi ar mai fi o cale de fĂŁcut bani: impozitarea luxului. În România este cel mai ieftin sĂŁ fii bogat Âşi sĂŁ-Ăži etalezi – uneori cu neruÂşinare – bogĂŁĂžia. Bogatul ĂŽÂşi plĂŁteÂşte capriciile, la fel cum sĂŁracul ĂŽÂşi plĂŁteÂşte nevoile: tot cu 16%. Marile averi sunt impozitate la fel ca Âşi leafa micului angajat. O egalitate pĂŁguboasĂŁ Âşi oneroasĂŁ, pe care deja noua administraĂžie se face cĂŁ nu o vede. La fel cum nu vrea sĂŁ vadĂŁ multe altele...