Ziarul personal Octavian Andronic
25 Iun 2022 - 10:12
Home Punctul pe Y ANDOgrafia zilei Foto EXPO

Ultimele postări pentru: 
> Punctul pe Y
> ANDOgrafia zilei
(dată curentă)

EXPOZIȚII 

ANDO - 100% Centenar

 



Nou !!! 

Inedit 

Gura lumii 

Meandrele concretului 

Liderul echipei și eu creăm un corp comun!

-- Ovidiu Grecea

Sectiune diverse... 
Adauga o opinie

Cautare ZP 


Punctul pe Y

luni 22 decembrie 2008 Nr: 2394

Democrația de partid

de Octavian Andronic

Faptul că un nou guvern intră în funcțiune în ziua în care se aniversează 19 ani de Revoluție mi se pare a fi o coincidență fastă. Mi-aș dori ca semnificația să fie aceea a unui nou început. A unei desprinderi de rutina păguboasă în care a reușit să intre democrația românească, prin înlocuirea unei dictaturi unice și discreționare cu o multitudine de dictaturi de grup sau de interese.

Dacă se poate observa o schimbare, reală, aceasta ține de noua ordine instaurată în cadrul partidelor. Tradițional, de la constituirea primelor formațiuni politice, sistemul de interese și de gestionare a fost unul unipersonal, cu nuanțe feudale. Practic, inițiatorul și apoi conducătorul unui partid, a avut puteri discreționare. El și cei care l-au sprijinit – interesat – în demersurile sale, au creat o ordine favorabilă lor. Au pus la punct statute și regulamente care să le asigure continuitatea dominației și să împiedice eventualele „lovituri de partid”.
Atâta timp cât „șeful” a dovedit că are forța de a-și ține sub control supușii și de a-i îndepărta rapid pe indizerabili sau pe cei periculoși pentru statu-quo-ul formațiunii, membrii partidului n-au mișcat în front. Au început să se agite atunci când recompensele s-au diminuat și nu au mai ajuns la cei care se considerau îndreptățiți să le primească. Dominația la vârf a îmbrăcat mai multe forme. Una a fost a prestigiului personal al liderului, al modului în care aceasta era recunoscută public. Apoi, a fost abilitatea de a îndepărta din jur pe membrii de partid cu personalitate, promovând în locul lor pe cei dotați cu capacitatea de a urma necondiționat indicațiile primite. Democrația, ca metodă de lucru, este practic inexistentă în interiorul partidelor. Acestea au, mai degrabă sisteme de clan, cu ierarhii bazate pe devotamentul față de cel de la vârf.

Formațiunile care au obținut cele mai mari scoruri în alegerile din 30 Noiembrie și care au convenit asupra parteneriatului de guvernare nu fac excepție de la aceste reguli. PD-L-ul este, poate, cea mai bună ilustrare a autorității totale. Traian Băsescu a venit la conducerea partidului democrat printr-o „lovitură de partid”. Considerat un soi de „mână dreaptă” a lui Roman, față de care a manifestat o obediență rămasă celebră, a simțit momentul de slăbiciune al acestuia, după eșecul de la prezidențialele din 2000 („Petre, ești cel mai bun!”) și l-a executat fără drept de apel. Delegarea competențelor sale față de Boc este una pur formală, el continuând să exercite puterea de la nivelul de șef de stat. La PSD, liderul istoric Ion Iliescu a fost răsturnat de o conspirație a pretorienilor, care și-au simțit amenințate pozițiile câștigate în mandatul lui Năstase, și care i-au instalat în loc pe un lider pe care l-au considerat ușor de manipulat, acesta neavând nici exercițiul puterii și nici vreo grupare proprie. Iată-ne, însă, în momentul în care lucrurile încep să se reașeze. Boc, desemnat premier, a fost presat, pur și simplu, să nu mai urmeze întocmai indicațiile șefului. Profitând de precipitarea evenimentelor, în Guvern au fost introduși, în ciuda indicațiilor exprese, figuri „uzate” – de genul lui Berceanu, Videanu și Blaga, aceștia nemaifiind dispuși să se dea la o parte în fața „tineretului” băsescian. Dincolo, la PSD, schimbările au venit chiar de la nivelul lui Geoană. Conștient că dacă nu constituie, cu acest prilej – care l-a salvat, practic, de la decapitare, structurile partidului neiertându-i un eventual eșec față de intrarae la guvernare – acesta și-a luat ca principali aliați pe liderii de organizații locale, împotriva celor de la centru. Le-a dat ocazia să câștige, mimând democrația votului și construindu-și o echipă de suport la nivel guvernamentali prin exponenții zonelor de interese din provincie. Acesta va fi și aparatul său de manevră pentru viitoarele alegeri din partid când dorește să confirme o poziție în care a ajuns prin jocul intereselor celor pe care acum îi văduvește de atu-urile tradiționale.

Se mișcă lucrurile. Din păcate, nu în sensul dorit de electorat. Cel care și-a spus ce avea de spus la 30 Noiembrie. Acum vorbesc alții...

 

Arhiva calendaristica Punctul pe Y:
2011: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2010: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2009: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2008: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2007: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2006: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2005: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2004: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2003: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2002: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2001: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
2000: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1999: august septembrie octombrie noiembrie decembrie
1995: ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie
1994: octombrie noiembrie decembrie