Dacă săptămâna trecută s-a întâmplat ceva care a bătut prin cota de atenție și de interes orice alt eveniment, acesta a fost accidentul de circulație al premierului Tăriceanu. Plecat la plimbare cu motocicleta sa favorită (un Harley Davidson 'de colecție'), Călin Popescu Tăriceanu a luat un viraj strâns, în viteză și, derapând, a intrat în plin într-un automobil care venea din sens opus. Norocul celor doi a stat în faptul că și motocicleta (americană) și automobilul (european) sunt mașini solide, construite cu grijă pentru securitatea celor pe care-i poartă. Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă la Corbeanca s-ar fi confruntat o Mobră cu o Dacie model vechi. Nici nu vreau să mă gândesc... Aproape instantaneu, televiziunile de știri și-au întrerupt programele obișnuite pentru a anunța știrea. Aflați sub impresia evenimentelor politice, reporterii și-au dat în petec și au construit un story de senzație: premierul s-ar fi ciocnit cu nimeni altul decât cu liderul conservator: Dan Voiculescu!!! Cum la noi chestia cu verificarea din mai multe surse e depășită (de regulă, nu e nevoie nici măcar de una: e suficientă intuiția reporterului), situația a trenat până când lucrurile au putut fi repuse în matca lor de informații autorizate. Bref: premierul și-a luxat piciorul și a fost dus la spital. Supărare pentru unii, bucurie pentru alții. Nici una prea întreagă. Și, parcă pentru a le face în ciudă ultimilor, motociclistul Călin s-a dus a doua zi la ședința de guvern ca la plajă, în pantaloni scurți și în șlapi, și cu cârjele de rigoare. Fapt divers? Sigur că nu. Pentru că implicațiile sale sunt neobișnuit de complexe. S-a declanșat, așadar, o veritabilă dezbatere națională cu tema: poate un demnitar să se joace din când în când de-a omul obișnuit? Răspunsul nu este clar, după cum nu sunt clare nici reglementările în vigoare! Putem doar să constatăm că instituțiile de resort nu au forța necesară pentru a-l convinge pe Traian Băsescu să nu se urce băut la volan, sau pe Călin Popescu să nu gonească cu viteză peste cea maximă de unul singur, pe șosea. Serviciul de Protecție și Pază este, cel mai adesea, la discreția celor pe care trebuie să-i protejeze și nu poate să o facă împotriva voinței lor. Pentru fanteziile unui președinte sau ale unui premier, statul cheltuiește o grămadă de bani, la costuri adăugându-se, inevitabil și consecințele acestor escapade. Pentru primii oameni din stat nu este încă limpede faptul că legea este una pentru toți și că nici măcar lor nu li se pot admite derogări. Mai ales atunci când, punându-și în pericol propria persoană, afectează siguranța sau buna funcționare a resorturilor naționale. Pentru petreceri la terase și escapade nocturne le era suficientă calitatea de simpli cetățeni. Nimeni nu i-a obligat să intre în competiție pentru cele mai înalte responsabilități din stat. Dar când au făcut-o, au obligația să respecte tot ceea ce guvernează această calitate.
|