Trecerea dintre cei vii a lui Sorin Moisescu a lãsat În urmã o undã de compasiune care a fãcut ca - În ciuda tentaÞiei adeseori maladive a presei - sã nu se mai evoce circumstanÞele prezenÞei sale În prima scenã a politicii româneºti.

Sorin Moisescu a murit.de un cancer pe care nu Âşi-1 cunoÂştea. Cu puĂžin timp ĂŽn urma, vreun an - ĂŽÂşi pierduse soĂžia, ĂŽn urma aceleiaÂşi cumplite maladii. Nu este greu sĂŁ ne imaginĂŁm ce a ĂŽnsemnat pentru cel con- fruntat cu o asemenea tragedie familialĂŁ suplimentul personal pe care i 1-a oferit, deloc generoasĂŁ, viaĂža.

Dincolo de toate aceste consideraĂžii, am sentimentul cĂŁ Sorin Moisescu reprezintĂŁ un caz rar ĂŽn viaĂža publicĂŁ româneascĂŁ. Chiar dacĂŁ vine, probabil, ĂŽntr-o sensibilĂŁ contradicĂžie cu profesia sa... ÂŞi anume, fap- tul cĂŁ „steaua" lui profesionalĂŁ a rĂŁsĂŁrit târziu, o datĂŁ cu victoria ĂŽn alegerile din '96 a preÂşedintelui Constantinescu. Chiar pe ultimii „metri" ai campaniei, când rezultatul putea fi ĂŽntrevĂŁzut, candidatul anunĂža cĂŁ ĂŽn lupta ĂŽmpotriva corupĂžiei va beneficia de concursul unui magistrat de excepĂžie. Cine era acesta s-a vĂŁzut imediat ce a fost constituitĂŁ echipa'de la Cotroceni, unde dl Sorin Moisescu a ocupat funcĂžia de consilier pe probleme juridice. A urmat plasarea sa ĂŽn fruntea Parchetului General, pentru „deblocarea" dosarelor de corupĂžie Âşi reformarea instituĂžiei (reformĂŁ extrem de parĂžialĂŁ, din pĂŁcate). Principalul obiectiv care i-a revenit lui Sorin Moisescu a fost, ĂŽnsĂŁ, „adevĂŁrul despre RevoluĂžie". În timpul mandatului sĂŁu a ĂŽnceput instrumentarea principalelor dosare, ĂŽntre care Âşi acela al generalilor StĂŁnculescu Âşi ChiĂžac. Apoi, când „Âştafeta" a fost predatĂŁ CurĂžii Supreme de JustiĂžie, Sorin Moisescu a devenit preÂşedintele acesteia. Una dintre ultimele cauze la care a lucrat ca membru al completului de judecatĂŁ a fost cea ĂŽn care s-a pronunĂžat condamnarea la 15 ani de deten- Ăžie a celor consideraĂži rĂŁspunzĂŁtori de masacrul de la TimiÂşoara.

S-ar putea spune cĂŁ Sorin Moisescu reprezintĂŁ un caz singular de devotament pânĂŁ la moarte faÞã de cauza prietenului Âşi colegului sĂŁu de ÂşcoalĂŁ, pentru care a „bifat" poate singurul rezultat concret al „Contractului cu România".