Într-un cuprinzĂŁtor material elaborat de ministrul Agriculturii, difuzat presei spre cunoÂştinĂža tuturor românilor, ministrul Ilie Sârbu recomandĂŁ cu cĂŁldurĂŁ creÂşterea caprelor, aducând ĂŽn sprijin argumente de necontestat: capra mĂŁnâncĂŁ cât o caprĂŁ - Âşi orice, buruieni, crengi de salcâm, lobodĂŁ, Âştir Âşi tot ce mai tolereazĂŁ românul negospodar prin ograda sa - Âşi dĂŁ lapte cât o vacĂŁ.  Acesta Âşi era, ĂŽn vremuri mai de restriÂşte, renumele caprei: vaca sĂŁracului!  Apoi, preĂžuirea de care se bucurĂŁ brânza de caprĂŁ pe pieĂžele europene, unde sĂŁrĂŁcia fiind eradicatĂŁ, s-au cam eradicat Âşi caprele, iar consumatorii ĂŽmpĂŁtimiĂži ai acestui produs suferĂŁ.  Ar fi, aÂşadar, o oportunitate pentru caprele româneÂşti, sĂŁ intre ĂŽn Europa mai devreme decât stĂŁpânii lor Âşi decât cei care administreazĂŁ procesul de creÂştere a animalelor. Apoi, caprele nu meritĂŁ o ĂŽngrijire deosebitĂŁ.  Nu trebuie sĂŁ li se construiascĂŁ grajduri somptuoase, cu beton pe jos; nu trebuie sĂŁ li se ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžeascĂŁ alimentaĂžia cu mai mult decât ce gĂŁsesc ele ĂŽnsele; Âşi nici cine Âştie ce vaccinuri sau ĂŽngrijiri medicale nu trebuie sĂŁ li se aplice. Deloc de neglijat este faptul cĂŁ, aÂşa cum se Âştie Âşi din poveÂşti, spre deosebire de vaci, care nu fatĂŁ decât un viĂžel, caprele fac de regulĂŁ trei iezi, zburdalnici Âşi imprudenĂži, cum la fel de bine se cunoaÂşte. DacĂŁ ar fi numai atât Âşi tot ar trebui ca românul sĂŁ se apuce sĂŁ creascĂŁ capre.  Unii, o vor Âşi face, nu cĂŁ le zice ministrul Sârbu, ci cĂŁ nu mai au ĂŽncotro.  Dar cel mai important rezultat al acestui proces va fi acela cĂŁ, la nevoie, când le va fi mai greu Âşi vor dori sĂŁ iasĂŁ din necaz, românii vor putea implora cerul, la propriu, sĂŁ moarĂŁ capra vecinilor.  ÂŞi cu cât mai mulĂži vecini vor avea capre, cu atât mai mare va fi satisfacĂžia personalĂŁ a fiecĂŁruia.  Doar dacĂŁ sentimentele lor nu vor evolua ĂŽntr-o direcĂžie prea radicalĂŁ, ajungând sĂŁ doreascĂŁ chiar moartea vecinilor.