PNA-ul, înfiinþat de Nãstase ºi devenit DNA sub Bãsescu, a fost conceput ca o divizie specialã de luptã împotriva corupþiei la vârf. Nu pentru cã clasa politicã autohtonã ar fi fost îngrijoratã de fenomen, ci pentru cã Uniunea Europeanã ne-a cerut-o în mod expres, ca mijloc de stãpânire a elanului cu care deþinãtorii puterii politice se puseserã pe spoliat statul pe care-l administrau.
Din nefericire, acest instrument de luptã împotriva politicii abuzive a devenit, rapid, un instrument de luptã politicã! Partizanatul ºi slugãrnicia au fãcut rapid din el o instituþie lipsitã nu doar de credibilitate, dar ºi de eficienþã. ªi asta s-a vãzut din modul în care obiectul de activitate a fost abordat dupã preluarea puterii de actuala echipã. Obiectivul bãsescian de eradicare a corupþiei la vârf a declanºat o veritabilã vânãtoare de vrãjitoare, care a pus laolaltã, de-a valma, corupþi autentici, greu de dovedit, cu corupþi de circumstanþã sau afiliaþi unor grupãri de interese. Elanul DNA-ist s-a concretizat într-un iureº de dosare ºi de arestãri: rând pe rând au fost chemaþi spre a fi audiaþi, foºti demnitari, sau luaþi pe sus ºi arestaþi oameni de afaceri. ÃŽn lumina reflectoarelor mass-media, poliþia i-a „umflat” pe Patriciu, pe Tender, pe Sechelariu, pe Iancu, pe Iacobov, într-o miºcare menitã sã anuleze susþinerea economicã a unor segmente politice, ºi i-a depus la Rahova, locul unde, în mod tradiþional, procuratura comunistã obþinea mai repede ºi mai uºor mãrturisirile complete necesare condamnãrii. Promotorii acestei campanii au ignorat, însã, un lucru: cã reformarea justiþiei implicã acordarea de drepturi sporite ºi învinuiþilor. Cã aceºtia pot recurge la instrumente ºi modalitãþi de apãrare. Cã este nevoie de un know-how cel puþin egal pentru a descâlci complicatele iþe ale afacerilor. Ca orice hei-rup, nici acesta n-a dat rezultate. Inculpaþii au pãrãsit rând pe rând Rahova, unii cu aurã de martiri, iar în instanþe au ajuns dosare incomplete sau prost întocmite din capul locului. Cert este cã dupã mai bine de trei ani, recolta DNA este egalã cu zero. Singurul lucru pe care l-au obþinut procurorii lui Morar a fost acela de a afecta interesul naþional prin modul brutal ºi negândit cu care a abordat speþe economice care implicau conexiuni sociale majore. Ideea lor a fost, parcã, aceea de a omorî gãina, ca sã nu mai dea ouã, în loc de a o trata cu atenþia necesarã pentru ca eventualele prejudicii sã poatã fi recuperate. Unele afaceri care implicau soarta a mii de solicitanþi ºi angajamente economice complexe au fost pur ºi simplu ruinate. Altele au fost afectate grav pe termen lung. A câºtigat cineva ceva din asta? Nicidecum! Filosofia adâncã a morþii caprei vinovatului a pãrut sã fie unica preocupare a acestei instituþii subordonate în mod mai mult decât evident, politicului.