Am scris, în această rubrică, nu demult, că noul produs al fabricii de automobile din Piteşti îmi părea a fi, mai degrabă, o "Dacie" cu altă pălărie, cum din păcate ne obişnuise industria noastră de profil, care vreme de un sfert de veac n-a schimbat mai nimic din structura autovehiculului naţional. Nu mă număr printre cei care cred că dacă au un pix în mână au automat şi dreptate în tot ceea ce comit cu ajutorul acestuia. La urma-urmei gazetarii sunt şi ei oameni, la fel de buni sau de răi ca restul lumii. Episodul acesta reprezintă pentru mine o lecţie de bun simt si temperantă. Pentru că şefii de ia Piteşti, deşi ar fi avut tot dreptul, n-au sărit în sus cu cereri de replică, ameninţări şi invective cum fac de obicei cei cărora li se întâmplă să fie luaţi în tărbacă fără dovezi. Dimpotrivă, am primit o invitaţie politicoasă de a merge la faţa locului şi a vedea cu ochii mei cât de veche este Dacia Nova şi dacă se deosebeşte cu adevărat de cea cu pălăria cunoscută.

Trebuie să recunosc - si o fac cu plăcere - că m-am înşelat si m-am pripit în judecata de atunci. Pentru că Dacia Nova este, într-adevăr, un produs  nou structural, dispune de elemente de originalitate care vor face din ea, cu siguranţă, un reper al industriei automobilistice şi înglobează căutări, inventivitate şi soluţii asupra cărora s-a trudit din greu vreme de mai mulţi ani. Le mulţumesc domnilor Stroe şi Popa pentru instructiva demonstraţie şi îi asigur că este un caz rar în care mă bucur că m-am înşelat în aprecieri.