Am scris, în aceastã rubricã, nu demult, cã noul produs al fabricii de automobile din Piteºti îmi pãrea a fi, mai degrabã, o "Dacie" cu altã pãlãrie, cum din pãcate ne obiºnuise industria noastrã de profil, care vreme de un sfert de veac n-a schimbat mai nimic din structura autovehiculului naþional. Nu mã numãr printre cei care cred cã dacã au un pix în mânã au automat ºi dreptate în tot ceea ce comit cu ajutorul acestuia. La urma-urmei gazetarii sunt ºi ei oameni, la fel de buni sau de rãi ca restul lumii. Episodul acesta reprezintã pentru mine o lecþie de bun simt si temperantã. Pentru cã ºefii de ia Piteºti, deºi ar fi avut tot dreptul, n-au sãrit în sus cu cereri de replicã, ameninþãri ºi invective cum fac de obicei cei cãrora li se întâmplã sã fie luaþi în tãrbacã fãrã dovezi. Dimpotrivã, am primit o invitaþie politicoasã de a merge la faþa locului ºi a vedea cu ochii mei cât de veche este Dacia Nova ºi dacã se deosebeºte cu adevãrat de cea cu pãlãria cunoscutã.
Trebuie sã recunosc - si o fac cu plãcere - cã m-am înºelat si m-am pripit în judecata de atunci. Pentru cã Dacia Nova este, într-adevãr, un produs nou structural, dispune de elemente de originalitate care vor face din ea, cu siguranþã, un reper al industriei automobilistice ºi înglobeazã cãutãri, inventivitate ºi soluþii asupra cãrora s-a trudit din greu vreme de mai mulþi ani. Le mulþumesc domnilor Stroe ºi Popa pentru instructiva demonstraþie ºi îi asigur cã este un caz rar în care mã bucur cã m-am înºelat în aprecieri. |