Peste o săptămână şi o zi vom avea deja câteva dintre răspunsurile pe care le aşteptăm de la actualul scrutin electoral: pe mâna cărei (căror) formaţiuni politice vom da ţara pentru următorii patru ani? Pe mâna cărui preşedinte o vom da pentru următorii cinci?Deşi primul răspuns este, de departe, cel mai important, şi cu urmările cele mai profunde, interesul public continuă să rămână focalizat pe disputa la vârf pentru Palatul Cotroceni. Există un consens aproape unanim - alimentat în special de sondajele de opinie - că în ciuda celor 12 participanţi, cursa se va desfăşura, în continuare, în doi. Actualul premier a plecat din pole position şi continuă să conducă, talonat îndeaproape de primarul general, care vădeşte resurse şi suflu pe care puţini i le-ar fi bănuit. Băsescu face, în acelaşi timp, o cursă tactică, rezervându-şi un atac decisiv pe ultimii metri. Aceasta, însă, în situaţia în care va reuşi să menţină distanţa d intre el şi premier la o valoare rezonabilă. Aproape indiferenţi la timpi, cei doi ştiu că este puţin probabil ca vreunul din ei să scoată recordul prin care să câştige încă din calificări şi că timpii pe care-i vor înregistra aici nu vor conta prea tare în finala din care se va pleca, practic, de la zero. Rezultatele celorlalţi competitori vor fi importante doar în măsura în care vor reprezenta procente semnificative pentru a fi preluate de către cei doi. Adevărata campanie, pentru câştig, se va da abia după primul tur şi atunci va conta scorul obţinut la legislative, care va putea fi folosit ca block-start.Deşi lucrurile par clare, nu este deloc exclusă şi o surpriză. Aceea ca între cei doi favoriţi să se interpună un al treilea: Vadim. Acesta duce o campanie interesantă, debarasată de vechile clişee şi atractivă pentru nehotărâţii care nu se regăsesc în demersurile primilor doi. Puţin probabilă, trecerea lui Vadim din calificări în finală nu e imposibilă. Însă, în mod aproape sigur, el va fi cel care asigura victoria celui rămas în cursă.