Consiliul ConcurenĂžei a declanÂşat o investigaĂžie referitoare la un posibil abuz de poziĂžie dominantĂŁ din partea companiei ARCELOR MITTAL de la GalaĂži, ca urmare a unei plângeri a SC. Comvex S.A. O banalĂŁ neĂŽnĂželegere ĂŽntre companii – s-ar putea crede, la prima vedere. La a doua, lucrurile apar ĂŽnsĂŁ mai complicate.

Arcelor Mittal ÂştiĂži ce este: combinatul siderurgic GalaĂži, mândria economiei româneÂşti, devenitĂŁ, dupĂŁ RevoluĂžie, o povarĂŁ pentru stat, care n-a Âştiut ce sĂŁ facĂŁ ca sĂŁ scape de el. “Norocul” a venit dinspre magnatul oĂželului, indianul Mittal, care s-a ĂŽndurat sĂŁ ne “rezolve” de combinat contra unei sume modice - faÞã de valoarea unuia dintre cele mai mari Âşi mai moderne – ĂŽncĂŁ – combinate din Europa. Problema GalaĂžiului era cĂŁ nu mai avea rentabilitate, datoritĂŁ gradului de cĂŁpuÂşare la care fusese supus. Pe seama sa  prosperau o droaie de firme private ĂŽn timp ce combinatul nu mai reuÂşea sĂŁ plĂŁteascĂŁ dĂŁrile cĂŁtre stat. AÂşa cĂŁ atunci când au venit indienii, statul a rĂŁsuflat uÂşurat, iar “cĂŁpuÂşele” Âşi-au cĂŁutat alte “victime”. Pentru stat, important a rĂŁmas potenĂžialul de multiplicare economicĂŁ al combinatelor – serviciile diferiĂžilor furnizori Âşi prestatori. Printre aceÂştia s-a numĂŁrat Âşi COMVEX, companie constĂŁnĂžeanĂŁ creatĂŁ tocmai pentru a opera traficul minereurilor de pe vasele de mare capacitate care-l aduceau din diferite colĂžuri ale lumii, pe barjele care-l transportau pe canalul DunĂŁre – Marea NeagrĂŁ, pânĂŁ la GalaĂži. Capacitatea terminalului constĂŁnĂžean a fost adaptatĂŁ la aceea a celor mai mari mineraliere care puteau intra prin Bosfor. Totul a mers ca pe roate pânĂŁ pe la debutul crizei, când patronii de la Mittal s-au gândit la o inginerie: cum sĂŁ-i oblige pe cei de la Comvex sĂŁ scadĂŁ preĂžurile de operare? Cum altfel decât gĂŁsind o alternativĂŁ? Nu conteazĂŁ cĂŁ una mai scumpĂŁ – Âşi nu cu puĂžin, ci cu pânĂŁ la 15 euro pe tonĂŁ! Au ĂŽnceput deci sĂŁ foloseascĂŁ portul bulgĂŁresc Burgas pentru descĂŁrcare, aruncând diferenĂža de preĂž ĂŽn costul produsului finit – oĂželul! În felul ĂŁsta dĂŁdeau o loviturĂŁ mortalĂŁ statului român. Nu conta cĂŁ, pe de altĂŁ parte, cereau statului, diverse facilitĂŁĂži, ĂŽntre care Âşi furnizare de energie la preĂžuri subvenĂžionate, pe motiv cĂŁ Ăžin ĂŽn posturi câteva mii de salariaĂži Âşi nu-i trimit ĂŽn Âşomaj.

ÂŞmecheria asta au mai folosit-o indienii noÂştri ĂŽn Africa de Sud Âşi FranĂža. De data asta, ĂŽnsĂŁ, se pare cĂŁ au fost prinÂşi cu ocaua micĂŁ. InvestigaĂžia Consiliului ConcurenĂžei a dat deja la ivealĂŁ iĂžele afacerii – care este un caz clar Âşi flagrant de “abuz de poziĂžie dominantĂŁ” Âşi Arcelor Mittal riscĂŁ o amendĂŁ de 10% din cifra de afaceri: circa 250 milioane de euro! Bani cu care am putea face o autostradĂŁ! E o reĂžetĂŁ care ar putea fi aplicatĂŁ Âşi ĂŽn alte cazuri...