Cred că dacă cele două TOP-uri – 500 şi 300, ale Adevărului şi Capitalului – s-ar fi făcut acum sau peste vreo lună-două, ele ar fi arătat cu totul altfel. Cel mult, cele două întreprinzătoare publicaţii ar putea edita suplimente cu clasamentele pierderilor suferite de cei mai bogaţi români, loviţi mişeleşte de criza financiară. Mai precis, la lichidităţi.

Bogătaşii României îşi cuantifică averea mai ales în bunuri: vile, maşini, fabrici, magazine, imobile construite pentru închiriere sau vânzare. Dacă-i cauţi prin buzunare, mulţi dintre ei sunt nevoiţi să se împrumute ca să-şi ia un pachet de ţigări. Ori ce-a făcut criza? I-a lovit unde-i doare mai tare: la banii cu care toate aceste bunuri prezente şi viitoare trebuiesc alimentate ca să funcţioneze şi să aducă alte beneficii. Valoarea bunurilor imobile fiind adesea extrem de relativă şi lovită la rândul ei de prăbuşirea preţurilor imobiliare, nu prea mai interesează băncile, pentru a fi primite ca garanţii pentru noi împrumuturi. Şi fără bani şi fără credite cum să-ţi mai întreţii bogăţia?

Este neîndoielnic că criza financiară – şi cea economică în plină desfăşurare – vor afecta grav rândurile miliardarilor şi milionarilor făcuţi peste noapte mai ales de delirul imobiliar din România ultimilor câţiva ani. Averile lor se vor topi sub dogoarea unei crize pe care nu ştiu şi nu pot să o contracareze. Singurii avantajaţi vor fi deţinătorii de fonduri cash. Destul de puţini, ştiut fiind că depozitele bancare produc incomparabil mai puţin decât banii investiţi în afaceri sau proiecte. Acum este momentul când aceşti privilegiaţi pot deveni mai bogaţi, cumpărând pe nimic bunuri pe care le vor putea susţine şi creşte şi revinde peste un an sau doi la preţuri de câteva ori mai mari. Dintre miliardarii români, cel mai avantajat de criză pare să fie Dinu Patriciu, care a intrat peste noapte în posesia a aproape două miliarde de euro din vânzarea Rompetrolului. A investit şi el masiv, dar n-a apucat să-şi plaseze toţi banii, aşa încât îi rămâne suficient numerar cu care să rărească rândurile competitorilor din TOP.

Desigur, criza îi va lovi şi pe cei care nu se regăsec în TOP. Îi va lovi prin şomajul care va urma restrângerilor de activităţi sau falimentelor, prin scăderea puterii de cumpărare a populaţiei care se va răsfrânge în ansamblul activităţilor curente. Este un val de fenomene cauză-efect, care va avea ca consecinţă primară decepţia generală a celor care au crezut că majorările – salariale sau de pensii - din ultima perioadă le vor îmbunătăţi nivelul de trai. În realitate, acestea vor acoperi doar o parte din pierderea care, la nivelul omului simplu, fără alte resurse, poate să fie la fel de dramatice ca pentru milionarul care-şi pierde milioanele şi statutul de vedetă a topurilor.

Cum spuneam, este momentul potrivit ori pentru o nouă ediţie a topurilor, ori pentru un supliment care va da milioanelor de victime ale crizei sentimentul tonic că nu sunt singuri în criză. Şi că miliardarii, deveniţi peste noapte milionari, sunt alături de ei.