Mi-amintesc cã atunci când am citit – cu câþiva zeci de ani în urmã – „Chicago sub teroare”, un soi de istorie a perioadei în care Mafia lui Al Capone reuºise sã îngenuncheze statul de drept, am rãmas ºocat de faptul cã aºa ceva s-a putut întâmpla în þara cu cea mai solidã democraþie.
Apoi am înþeles cã mafia ºi criminalitatea se folosesc de anumite conjucturi pentru a se manifesta acolo unde libertãþile individului merg pânã la limita vecinãtãþii cu anarhia. Într-un sisitem totalitar, represiv, formulele criminalistice extreme se manifestã cu mai multã dificultate, statul ºi organele sale nemaiîmpiedicându-se, în acþiunea lor, de amãnunte de ordin legal.
Este evident pentru oricine cã în România, odatã cu democraþia, a apãrut ºi s-a perfecþionat crima organizatã. Infractorii noºtri, ºcoliþi unii dintre ei prin strãinãtate sau perfecþionaþi la locul de detenþie, au aplicat în acþiunea lor principiile economiei de piaþã: s-au specializat, s-au dezvoltat ºi ºi-au împãrþit piaþa. Teritoriul preferat de acþiune rãmâne acela al marilor oraºe ºi al zonelor de frontierã. ÃŽntre urbele patriei, câteva ºi-au consolidat tradiþia istoricã: Brãila rãmâne unul dintre oraºele etalon, ca ºi Constanþa. O spectaculoasã ascensiune a cunoscut însã Craiova. Oraºul de pe Jiu este pe cale sã devinã un alt Chicago, unul românesc. Aici s-au dezvoltat ºi au pus mâna pe oraº reþelele infracþionale cu specific etnic. Rãzboaiele periodice dintre bandele þigãneºti sunt deja faimoase. Cum a devenit faimoasã ºi „rezistenþa” româneascã, organizatã de interlopul Caiac împotriva acestora.
Aceastã efervescenþã n-ar fi fost însã posibilã fãrã contaminarea ºi angrenarea în acþiunile bandelor a autoritãþiilor ºi a unora dintre reprezentanþii acestora.
De prea multe ori poliþia din oraº colaboreazã cu bandiþii ori e timoratã de aceºtia. A fãcut vâlvã relaþia intimã a unei judecãtoare din Craiova cu membri marcanþi ai bandelor. Nu existã expresie mai sugestivã a acestui model de pactizare decât înmormântarea recentã a interlopului împuºcat de un locotenent al sãu, care a fost organizatã ºi escortatã de poliþie, ºi la care au luat parte, pe faþã, toate figurile celebre ale lumii mafioþilor, alãturi de reprezentanþi ai autoritãþilor (a participat ºi preºedintele Federaþiei de Box - vezi bine Caiac fusese unul dintre marii sponsori ai boxului local).
Cam la o asemenea fazã ajunsese prin anii '30, Chicago: o lume amestecatã, unde mafioþii dirijau politicienii ºi administratorii urbei! Dacã nu murea, Caiac ajungea precis parlamentar, pe acest fond de evoluþie a situaþiei...
|
| Accesari:
2590
|
Adauga o opinie