Zilele trecute, recepţia oferită de o celebră firmă de calculatoare a fost surprinzător de populată cu VIP-uri mai puţin obişnuite pentru această zonă: oameni de teatru, televiziune, diriguitori şi campioni sportivi. Printre ei, dealerii şi beneficiarii de tehnică computerizată făceau figură de minoritari. Evident, atenţia participanţilor s-a împărţit între Ion Tiriac si Cristian Ţopescu, între Cornel Todea şi Titus Munteanu - ca să-i pomenesc doar pe câţiva dintre cei prezenţi. Enigma acestor prezenţe a fost dezlegată de alocuţiunea lui Victor Macri, care l-a prezentat publicului pe managerul zonei europene a celebrului trust Compaq, un tenace susţinător al culturii şi sportului românesc, către care s-au îndreptat, cu regularitate în ultimii ani, o parte dintre beneficiile realizate.

Pentru noi, cei obişnuiţi de o viaţă cu ideea că în spatele culturii şi sportului nu poate sta altcineva decât atotputernicul stat, poate să fie dacă nu o surpriză, un fapt mai puţin obişnuit. Pentru că ideea susţinerii din resurse private a unor activităţi tradiţional bugetare nu şi-a făcut încă loc în mintea noastră de oameni acomodaţi cu sărăcia. Atât de acomodaţi încât nici măcar legislatorii noştri nu s-au putut obişnui cu ideea alternativei: prevederile în vigoare, emise de contabili cu capete pătrate nu stimulează în nici un fel (sau în prea mică măsură) pe cei care vor şi pot să susţină direct viaţa spirituală a tării.