N-aº asocia, obligatoriu, tinereþea cu tembelismul ºi lipsa de discernãmânt.
Dimpotrivã, am convingerea cã marea majoritate a adolescenþilor de azi este mai realistã, mai aplicatã ºi mai serioasã decât generaþiile precedente, pe care schizofrenia exerciþiului de viaþã în douã sisteme le-au derutat ºi le-au deziluzionat.
Din nefericire, modelele negative au impact major, promovate de o mass media avidã de senzaþional.
Andrei Andonie nu este prima odraslã de bani gata care ajunge într-o astfel de situaþie. Am avut de-a face cu o grãmadã – fie cã a fost fiica ºefului de Gardã Financiarã de la Constanþa, fie de fiul fostei doamne ministru de la Sport - care au omorât, accidentat sau încercat sã accidenteze oameni nevinovaþi. Numitorul comun al acestei categorii îl constituie lejeritatea cu care pãrinþii cu conturi grase le-au pus la dispoziþie maºini puternice pe care ei le-au transformat în veritabile arme letale.
Ultima „vedetã” a categoriei a luat BMW-ul babacului (un X5!) ºi a plecat la club sã-ºi distreze prietenele ºi sã se dea mare în faþa lor. Bãiatul merita un astfel de tratament pentru cã era student în strãinãtate – e drept, dupã ce luase BAC-ul la limitã, cu emoþii. Sub influenþa drogurilor legale (alcoolul!) a circulat dezordonat, atrãgând atenþia poliþiºtilor care au dorit sã-l opreascã ºi sã-l întrebe de sãnãtate.
Evident cã el n-a dorit acest lucru ºi a apãsat acceleraþia la podea zburând pe Calea Floreasca cu 180 la orã – vitezã nu prea la îndemâna urmãtorilor. Probabil cã ar fi scãpat, dacã lipsa de îndemânare ºi emoþia nu i-ar fi jucat o festã: a acroºat câteva maºini parcate, ricoºând apoi într-un taxi al cãrui ºofer lua o pasagerã. Izbiþi în plin, ºoferul ºi pasagera au fost omorâþi pe loc. Taximetristul – om cu douã licenþe! – ºi pasagera urmau sã se cãsãtoreascã peste puþin timp. Cu douã fiinþe cãrora moartea lor le-a rãpit sensul vieþii!
Evident, dacã nu vor intra pe fir forþe oculte (deja, tânãrul fãptuitor a fost „bine” sfãtuit sã nu facã alcooltestul, situaþie în care o lege neglijentã e mai blândã cu criminalii strãzii) va primi o pedeapsã. Poate chiar cu suspendare. Pãrinþii sãi îºi vor uºura conturile de niºte sume ce vor încerca sã aline pierderile familiilor celor uciºi. ªi viaþa celor rãmaºi în viaþã va merge mai departe. Iar noi vom uita cazul pânã când o altã odraslã de bani gata va omorî alþi oameni a cãror vinã va fi cã s-au aflat în calea lor la momentul nepotrivit.
ÃŽn mod surpinzãtor – pentru mine – nimeni nu a ridicat o altã problemã: aceea a urmãririlor pe care le fac poliþiºtii. ªi care devin, cel mai adesea, o cauzã favorizantã a accidentului. Pânã ºi americanii – care au fãcut din cursele nebuneºti pe autostradã veritabile spectacole mediatice – au renunþat la ele datoritã riscurilor majore. N-ar fi cazul sã introducem ºi noi niºte reguli în acest domeniu? |