Calitatea – sau funcĂžia – de consilier a fost, practic, inexistentĂŁ ĂŽnainte de revoluĂžie. Ea a ĂŽnflorit odatĂŁ cu democraĂžia, oferind un rost mulĂžimii de veleitari fĂŁrĂŁ calificĂŁri precise, care se puteau insera astfel ĂŽn mecanismele puterii.

Locul în care care a prosperat, cu adevãrat ºi cu ample implicaþii în context, a fost palatul Cotroceni. În primul sãu mandat, Iliescu a avut doar vreo trei consilieri, selectaþi dintre oamenii cu care lucrase ºi pe care-i cunoºtea. Treptat, numãrul lor a crescut, s-au împãrþit pe douã categorii (consilieri prezidenþiali ºi consilieri de stat), primii fiind mai ceva decât ceilalþi. Constantinescu n-a pus mare preþ pe ei ºi a avut, probabil, cei mai puþini: Zoe Petre, fiul sãu Dan, Dorin Marian ºi-o perioadã, Hamagea. În concepþia sa, preºedintele cerenist se considera suficient de deºtept pentru a nu fi nevoit sã plece urechea la ce-i spun unul sau altul, ca un veritabil lider zonal ce era. În ultimul sãu mandat, Iliescu a avut echipa cea mai stabilã, cu care ºi-a început ºi ºi-a sfârºit mandatul: ªtireanu, Creþu, Miculescu erau oameni noi pe care preºedintele i-a mandatat cu încrederea sa pânã la capãt.

La venirea lui Traian BĂŁsescu la Cotroceni, lucrurile s-au schimbat fundamental. OdatĂŁ cu creÂşterea explozivĂŁ a schemei – organigrama prezidenĂžialĂŁ a sporit, de la cei vreo 80 de angajaĂži iniĂžiali, la circa 100 (odatĂŁ cu preluarea grĂŁdinarilor Âşi a altor funcĂžii administrative) pânĂŁ la vârful de astĂŁzi, de peste 250 de oameni, ilustrând perfect alegoria omului gras pe care-l duce ĂŽn spinare omul slab – statul!

Principala caracteristicĂŁ a armatei de consilieri care-l ĂŽnconjoarĂŁ pe preÂşedinte este fluctuaĂžia. Pe puĂžin vreo 50 de persoane au deĂžinut ĂŽn cartea de muncĂŁ aceastĂŁ calificare pluridisciplinarĂŁ, mai mult de jumĂŁtate dintre ei pĂŁrĂŁsind, din diferite motive, Palatul Âşi pe preÂşedinte. Echipa de start, alcĂŁtuitĂŁ dupĂŁ principii solide s-a destrĂŁmat rapid: Blaga – a plecat la Guvern, Stolojan s-a ĂŽndreptat Âşi el cĂŁtre zĂŁri mai senine, PleÂşu n-a rezistat prea multe lungile marÂşuri pe coridoare Âşi aÂşteptĂŁrile interminabile ĂŽn secretariatul din care se auzea clar clinchetul de pahare din interior Âşi vocea caldĂŁ a Elenei Udrea. Adriana Âşi Elvis SĂŁftoiu l-au „trĂŁdat” pe cel ce le fusese idol, dupĂŁ ce BĂŁsescu l-a licenĂžiat pe soĂž din funcĂžia nepotrivitĂŁ de Âşef al spionajului, Mihai StĂŁniÂşoaia s-a fĂŁcut ministru iar Alexandra GĂŁtej a fost doveditĂŁ ca fiind colaboratoare a SecuritĂŁĂžii. Din schema preponderent femininĂŁ, la un moment dat, au ieÂşit Stana Anghelescu, dupĂŁ sinuciderea soĂžului cercetat pentru trafic de ĂžigĂŁri Âşi Elena Udrea, cea ĂŽnconjuratĂŁ de prea multĂŁ invidie femininĂŁ, datoritĂŁ poziĂžiei dominante pe care Âşi-o adjudecase – episodul legat de ignoranĂža sa ĂŽn materie de politicĂŁ externĂŁ fiind doar un pretext.

Ultimul – dar nu cel de pe urmĂŁ – este sociologul LĂŁzĂŁrescu. DespĂŁrĂžirea are loc pe un fond amiabil – prin voinĂža pĂŁrĂžilor. ExplicaĂžia oferitĂŁ de autorul basmelor cu AlbĂŁ ca YĂŁpada Âşi piticii politici este cĂŁ nu doreÂşte ca prin evaluĂŁrile sale sociologice – de care nu se poate lipsi – sĂŁ afecteze ĂŽn vreun fel politica oficialĂŁ a Cotrocenilor. E un punct de vedere. AdevĂŁrul-adevĂŁrat este cĂŁ Traian BĂŁsescu, care n-a pus niciodatĂŁ preĂž pe pĂŁrerile consilierilor – nu prea suferĂŁ ĂŽn anturajul sĂŁu persoanele cu personalitate, care-l pot stânjeni ĂŽn miÂşcĂŁri Âşi decizii. De aceea preferĂŁ sĂŁ se despartĂŁ de ele atunci când lucrurile riscĂŁ sĂŁ capete o turnurĂŁ incomodĂŁ.

Întrebarea pe care Âşi-o pun mulĂži acum este doar cine va fi urmĂŁtorul? Din lista de cvasianonimi rĂŁmaÂşi se desprinde candidatura „canibalului” CĂŁtĂŁlin Avramescu, ale cĂŁrui repetate lovituri cu bâta ĂŽn balta mass media riscĂŁ sĂŁ-l transforme ĂŽntr-un etalon deranjant. Cât despre Vladimir LĂŁzĂŁrescu, cred cĂŁ n-ar fi exclus sĂŁ-l reĂŽntâlnim, dupĂŁ remaniere, pe vreo listĂŁ de candidaĂži la funcĂžii executive.