Pânã sã-l implementeze dl Petre Roman În vocabularul politic, termenul de "visceralitate" avea un ÎnÞeles cel putin banal. Pentru omul de rând, visceralitatea reprezintã senzaÞia pe care o resimÞea, În zona pântecului, atunci când se petreceau niscai fenomene fizice generate de absenÞa sau insuficienÞa hranei. Fenomenul era tradus prin formula "a-Þi ghiorãi maÞele" ori prin "crap de sete" sau prin alte sintagme determinate de nevoi cât mai fireºti. Frecventa sa utilizare era determinatã, istoric, de fenomenele macroeconomice ori biologice generatoare de penurii ºi privaÞiuni ce conduceau, de regulã, spre forma finalã denumitã a fi "lihnit de foame" sau de orice altceva. Ce legaturã poate fi Între aceste fenomene ºi cel resimÞit de dl Petre Roman Înaintea Înscrierii sale În cursa prezidenÞialã? Una foarte strânsã: stomacul d-lui Roman a reacÞionat specific la foamea sa metafizicã de autoritate ºi de putere! Sistemul digestiv al domniei sale, obiºnuit, În ultimii zece ani, cu reacÞii prompte la un anume tip de alimentaÞie a spiritului, a Început sã se manifeste fizic. Probabil cã, gândindu-se la fotoliul de la Cotroceni, ministrul de externe a simÞit acel gol specific care-i spunea cã acolo e locul sãu, ºi nu În aleea Alexandru sau În PiaÞa Victoriei. Cã numai În Deal se poate Împlini, dupã exerciÞiile de stil realizate la niveluri intermediare, ºi cã acolo poate da Întreaga mãrime a talentului sãu Înnãscut de a fluidiza simÞirea popularã pe fãgaºele programului democrat al Þãrii. Avem, În ceea ce-l priveºte pe liderul democrat, de-a face cu o "ghiorãialã" superioarã, elevatã, la fel ca ºi "scãrba" prezidenÞialã a d-lui Constantinescu, generatã de politicianismul mãrunt al celor din jur, incapabil sã se ridice la nivelul zonal al preocupãrilor sale. Dacã dl Roman va accede, În cele din urmã, la Cotroceni, vom face din visceralitate steagul cãlãuzitor al naÞiunii spre zorii democraÞi ai României.